L569/2018
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Anexei nr.VI a Legii-cadru nr.153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
|
| Număr de înregistrare: |
338
|
| Data de postare a opiniei: |
11.07.2018 09:13:00
|
| De la: |
Rusu Vasile
|
|
|
| Textul opiniei: |
PROPUNERE DE COMPLETARE A PROIECTULUI DE LEGE In materia informatiilor clasificate Legea nr. 182/2002, dar si HG nr. 585/2002, reglementeaza in mod clar, unitar si imperativ obligatiile, respectiv responsabilitatile care cad in sarcina persoanelor autorizate sa aiba acces la informatii clasificate, ori din aceasta perspectiva se impune ca toti acestia, fara discriminare, sa beneficieze de acelasi tratament juridic daca ne referim la acordarea sporului de confidentialitate. In acest context reiteram faptul ca sunt si alte categorii de salariati, ca de exemplu functionari publici, care sunt salariazati conform anexei VIII, cap. 1 si 2 lalEGEA NR. 153/2017 si care, desi sunt avizati pozitiv de catre ORNISS si au ca atributii suplimentare stabilite prin fisele de post accesul/gestionarea informatiilor clasificate secrete de stat, totusi nu beneficiaza de sporul de confidentialitate acordat unor categorii de salariati care prin natura muncii lor au acces la aceleasi categorii de informatii. Astfel, din cuprinsul Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, se poate observa ca sporul de confidentialitate este acordat discretionar, fara o motivatie reala si seriosa, anumitor categorii de salariati care din perspectiva salarizarii, la fel ca si functionarii publici, se regasesc evidentiati in cadrul aceleiasi familii ocupationale, si anume: “FAMILIA OCUPATIONALA DE FUNCTII BUGETARE "ADMINISTRATIE" – ANEXA VIII , In concret se poate observa ca in cadrul aceleiasi familii ocupationale – Anexa VIII, la capitole diferite este reglementata salarizarea personalului din administratie mfunctionari publici ( CAP.I) si alte categorii, iar la CAP.II este reglementata salarizarea personalului din autoritati publice pentru care este prevazuta acordarea sporului de confidentialitate de 15 % dupa cum urmeaza: - personalului din cadrul Consiliului Concurentei spor de 15% - personalul Agentiei Nationale de Integritate spor de 15 % - personalului Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor- spor de 15% - personalului din cadrul Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat- spor de 25% - personalului de specialitate din cadrul Curtii de Conturi - spor de 25% Mai mult, Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, intrata in vigoare la data de 01.07.2017, nu aduce nici o noutate in ceea ce priveste acordarea sporului de confidentialitate, daca ne raportam la faptul ca aceiasi reglementare juridica se regaseste si in vechea legislatiei, respectiv Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. ( Anexa 1, Familia ocupationala de functii bugetare “ Administratie”). Cu alte cuvinte, spor de confidentialitate primeste tot personalul din institutiile si autoritatile publice care gestioneaza informatii clasificate din clasa secrete de stat si pentru care legea prevede acordarea acestui spor.
Prin urmare, pentru instituirea sporului de confidentialitate, legiuitorul a avut în vedere numai anumite categorii de personal si a limitat strict sfera acestora la cel detinator de informatii clasificate, conform prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotarârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate în România, cu modificarile ulterioare, ori aceasta reglementare trebuia sa profite si functionarilor publici care desfasoara activitati pe linia informatiilor clasificate, activitati consemnate ca atare in fisa postului.
In considerarea aspectelor prezentate va rugam sa observati ca prin neacordarea sporului de confidentialitate, tuturor categoriilor de salariati care prin natura activitatilor prestate au acces la informatii clasificate secrete de stat, sunt încalcate principiile constitutionale privind nediscriminarea, dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul la salariu pentru munca prestata, care se coroboreaza cu reglementarile internationale în materie, respectiv, dispozitiile art. 7 si 23 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care garanteaza dreptul tuturor persoanelor la protectie egala a legii împotriva oricarei discriminari si dreptul la o remuneratie echitabila si satisfacatoare.
De altfel, prin DECIZIA nr. 46 / 2008, ICCJ, intr- o speta ce viza acordarea sporului de confidentialitate judecatorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti, precum si personalului- auxiliar de specialitate, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si a stabilit ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar, chiar daca acest spor nu exista reglementat in concret in actele normative de salarizare.
Din motivarea acestei decizii se poate retine ca desi acest spor nu era prevazut in actele normative care reglementau salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, totusi s-a apreciat ca se impune a fi acordat avind in vedere pe de o parte ca, prin neacordarea lui tuturor categoriilor de salariati care gestioneaza informatii clasificate si secret de serviciu, s-ar incalca unul din principiile fundamentale din dreptul muncii, principiul nediscriminarii, iar pe de alta parte s-ar aduce atingere legislatiei europene transpusa in dreptul intern prin OG 137/2000. In acelasi timp se constata de catre ICCJ ca neacordarea sporului de confidentialitate tuturor categoriilor de salariati care in indeplinirea sarcinilor de serviciu au acces la informatii clasificatre secret de stat constituie o incalcare a principiului constitutional "pentru munca egala sau de valoare egala, plata egala", consacrat de art. 41 alin. (4) din Constitutie si art. 6 alin. (3) din Codul muncii. Cu alte cuvinte, fara a reda in integralitate motivarea ICCJ, se admite de la bun inceput ca stabilirea nivelului de salarizare este atributul exclusiv al legiuitorului care poate stabili drepturi de salarizare diferite pentru anumite categorii de personal in functie de rolul, raspunderea si complexitatea atributiilor de serviciu ale diferitelor posturi, functii si activitati, însa acest tratament diferentiat trebuie sa se refere doar la stabilirea salariului (indemnizatiei) de baza, a indemnizatiilor care constituie sumele platite anumitor salariati în functie de criterii specifice muncii sau de cheltuielile necesare pentru îndeplinirea obligatiilor de serviciu, cât si a adaosurilor la salariul de baza ce se acorda în functie de performantele individuale.
Insa, in ceea ce priveste însa sporurile la salariul de baza, acestea trebuie sa fie acordate tuturor salariatilor indiferent de posturile si functiile pe care le ocupa si de domeniul în care îsi desfasoara activitatea atât timp cât lucreaza efectiv în conditiile prescrise de legea care reglementeaza plata sporurilor respective.
Acest lucru se refera si la sporul de confidentialitate care trebuie acordat tuturor celor care gestioneaza secrete de stat, indiferent ca lucreaza în administratia publica, centrala sau locala, în justitie sau în aparatul Parlamentului. Cu alte cuvinte, indiferent de nivelul studiilor, importanta, complexitatea si atributiile de serviciu, functia (postul), meseria îndeplinita, cantitatea, calitatea si valoarea muncii, ramura, domeniul sau nivelul de activitate si cuantumul salariului (indemnizatiei) de baza ale unui salariat, acestuia trebuie sa i se dea un anumit spor daca lucreaza efectiv în conditiile prescrise de lege pentru acordarea acelui spor.
Nu exista nicio justificare legitima, obiectiva si rezonabila ca, în cazul a 2 salariati, care nu se gasesc în situatii juridice identice sau similare, sub aspectul posturilor ocupate, atributiilor de serviciu, raspunderii s.a.m.d., dar care amândoi lucreaza - cu titlu de exemplu - în aceleasi conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau vatamatoare, numai unul dintre ei sa primeasca sporul corespunzator, iar cel de-al doilea sa nu-l primeasca pentru motivul ca legea sau ordonanta în baza careia este retribuit acest din urma salariat nu prevede acordarea acestui spor. In consecinta, prin natura activitatilor desfasurate, functionarii publici pot avea acces la documente clasificate secrete de stat, in conditiile legii, ori avind in vedere normele juridice care reglementeaza salarizarea in sistemul bugetar, normele juridice cu caracter special in materia informatiilor clasificate si, nu in ultimul rind, jurisprudenta CEDO, Curtii Constitutionale si ICCJ, va rugam sa aveti in vedere ca propunerea legislativa, desi este binevenita, nu rezolva in totalitate inechitatile si discriminarea pe aceasta tema. Asa dar, va propun ca aceasta initiativa legislativa sa faca referire si la functionarii publici salarizati conform Anexei VIII, cap. I si cap. II la Legea nr. 153/2017 SI care au ca sarcina de serviciu accesarea si gestionarea informatiilor clasificate in baza avizelor pozitive emise de ORNISS. Cu multumiri pentru atentie. Cu stima. Vasile Rusu – consilier juridic DSP Iasi
|
|
|
|
|