Pe 7 octombrie, la Palatul Snagov, ca urmare a hotărârii luate fără obiecții de Biroul Permanent, a avut loc o întâlnire informală la care au fost invitați membrii Biroului Permanent al Senatului, liderii grupurilor parlamentare și președinții comisiilor permanente. Scopul întâlnirii, inițiată de președintele Senatului, dl. Călin Popescu Tăriceanu, și preconizată a fi de tipul ”brain storming”, a fost inventarierea problemelor care au dus la scăderea încrederii în Parlament și la crearea în timp a unei imagini nefavorabile privind activitatea acestuia precum și găsirea unor soluții pentru restabilirea încrederii cetățenilor în Legislativ. Dacă la întâlnire ar fi fost prezenți și senatorii opoziției, acele propuneri care întruneau consensul și-ar fi putut continua drumul pe traseul procedural regulamentar.

Din considerente care privesc direcția și interesele sale politice, grupul PNL a decis să boicoteze această întâlnire, în ciuda faptului că, inițial, o aprobase la ședința BP prin vocea liderului de grup. Ca urmare, senatorii PNL și cei afiliați grupului nu au participat la întâlnire.
Discuțiile s-au centrat pe două dintre funcțiile de bază ale Senatului: dezbaterea politică și controlul instituțiilor subordonate.
Având un caracter informal, întâlnirea nu a fost stenografiată, dar președintele Senatului a considerat necesară redactarea prezentului ”Memorandum” în vederea informării tuturor celor interesați privind ideile și propunerile rezultate, fără însă a-i nominaliza pe autorii lor.
Acestea sunt prezentate în continuare într-o ordine aleatorie și sub forma unor parafraze.
- În perioada care a precedat admiterea României în Uniunea Europeană, Parlamentul a trebuit să legifereze un număr mare de legi, așa-numitul ”acquis comunitar”, într-un interval de timp relativ scurt. Această împrejurare a determinat luarea unor măsuri organizatorice care să crească viteza procesului de legiferare, măsuri reflectate în Regulamentul Senatului/Camerei Deputaților, care  au transferat centrul de greutate al dezbaterii proiectelor de lege din plen spre comisiile de specialitate. O dată cu admiterea României în UE, această împrejurare este caducă. Ca urmare, în cadrul întâlnirii informale s-a făcut propunerea să se dea posibilitatea procedurală a introducerii unor amendamente și în plen, fapt care va crește interesul senatorilor pentru lucrările plenului, durata ședințelor de plen dar și interesul public pentru activitatea Senatului.
- Parlamentul are în subordine o serie de instituții, a căror activitate este supusă controlului, în temeiul prevederilor constituționale sau legale. În realitate, nu există un control real, nici măcar asupra Guvernului, ci, în cel mai bun caz, unul pur formal. Această stare de fapt nu poate continua.
- Expertiza profesională a aparatului de lucru al Senatului nu se ridică în multe situații la nivelul la care se impune. Din acest motiv, adesea rapoartele venite de la comisiile de specialitate sunt lipsite de consistență și sunt inutile pentru uzul senatorilor.
- Din cauza faptului că majoritatea deciziilor legate de votul în plen și la comisii sunt luate la partide, fără consultarea parlamentarilor, senatorii au ajuns să fie dezinteresați de conținutul proiectelor de lege. Votul senatorilor în plen se face cel mai adesea doar pe baza disciplinei de partid, după indicațiile venite de la partide și exprimate de liderii de grup, în loc ca fiecare proiect să fie dezbătut și explicat în ședințele grupurilor. Această situație, nu nouă și nici de dată recentă, golește de conținut prerogativele și contribuția senatorilor.
- Ar trebui redat Senatului rolul de for de dezbatere politică, prin organizarea periodică a unor ședințe de plen la care să se discute una sau două teme majore, fără ca aceste discuții să se încheie printr-un vot. În acest sens, s-a dat ca exemplu tema valului de imigranți care va afecta și România, care trebuie neapărat dezbătută dar care lipsește cu desăvârșire din agenda Senatului.
 - A fost emisă recomandarea ca toate grupurile din Senat să fie mult mai riguroase în privința prezenței senatorilor la ședințele de plen și la toate activitățile Senatului, prezența urmând a fi unul dintre criteriile pentru alcătuirea viitoarelor liste de candidați la alegerile din 2016.
- O altă recomandare rezultată din dezbateri s-a referit la expertiza viitorilor candidați ai partidelor pentru Parlament, astfel încât comisiile de specialitate să fie alcătuite în următoarea legislatură din oameni politici cu o carte de vizita profesionala, cu experiență și nu doar pe baza apartenenței la un partid sau la un grup de interese restrânse.
- Lupta împotriva corupției trebuie continuată și încurajată de Parlament prin atitudine și prin perfecționarea legilor privind justiția în deplin respect al principiului separației puterilor în stat. S-a făcut remarca referitoare la Ministerul de Externe care, prin documentele pe care le pune la dispoziție înaintea întrevederilor oficiale și pe care le difuzează în diverse medii, ne creează o imagine externă de cea mai coruptă națiune. În aceste documentare, MAE ne face un titlu de glorie că demnitari și înalți demnitari ai statului român au probleme cu Justiția sau sunt anchetați. În  timp ce noi ne lăudăm în exterior cât de corupți suntem și ne ”tăiem singuri craca de sub picioare”, ne mirăm după aceea că nu suntem acceptați în spațiul Schengen, de către parteneri la care corupția și frauda se contabilizează cu cifre cu mult mai multe zerouri decât în România.


Direcţia Presă, Comunicare şi Imagine
(Text primit de la Cabinetul Preşedintelui Senatului României)