În data de 20 iunie a.c., a avut loc întâlnirea comună a domnului Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului României şi a domnului Florin Iordache, Președintele interimar al Camerei Deputaţilor cu domnul Joachim Gauck, Preşedintele Republicii Federale Germania.
La finalul întâlnirii, Preşedintele Senatului României a făcut o declaraţie de presă.
„A fost o discuție foarte interesantă pentru că Preşedintele Germaniei este o personalitate cu totul şi cu totul aparte. Nu este ceea ce numim, în mod curent., un om politic, ci mai degrabă un militant politic, care s-a distins şi înainte de 1990, în perioada comunistă, şi ulterior.
Înainte de 1990 – ca opozant al regimului comunist din Republica Democrată Germană, iar după 1990 – ca responsabil cu arhivele Securităţii din Germania şi cu operaţiunea de desecretizare a acestor arhive.
Cred că aflarea adevărului este foarte importantă pentru noi toţi, ca societate, pentru ca în viitor să nu mai repetăm greşelile trecutului din istoria noastră. Şi nu cred că exagerez dacă menţionez aici că demersul pe care l-a făcut regretatul Ticu Dumitrescu a fost, în bună măsură, inspirat, influenţat de ceea ce a făcut Germania după căderea comunismului – adică analiza arhivelor Securităţii – şi aici un rol foarte important l-a avut şi Preşedintele Emil Constantinescu, care a continuat şi a susţinut acest demers, această operă de împăcare cu trecutul prin cunoaşterea lui. Adică punerea în lumină a ororilor comunismului, pe care mulţi dintre concetăţenii noştri şi mai ales generaţiile tinere nu aveau cum să le cunoască.
Am discutat și despre aderarea României la Spaţiul Schengen. Am avut astfel prilejul de a-i expune Președintelui Germaniei punctul meu de vedere, potrivit căruia, din păcate, în momentul de faţă, Schengen, în loc să rămână aşa cum este de fapt, un spaţiu în care România are acces din momentul în care a îndeplinit condiţiile tehnice de aderare, s-a transformat într-un instrument politic. Şi aceasta pentru că unele ţări occidentale, care ar fi trebuit să-şi dea acordul pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, din considerente de politică internă nu au făcut-o. Au preferat să ţină cont de anumite atitudini şi poziţii de pe scena politicii interne a ţărilor respective, invocând în mod incorect faţă de România condiţii de aderare care le depăşesc pe cele prevăzute iniţial. Şi este incorect pentru că România a îndeplinit condiţiile politice de aderare la Uniunea Europeană în două etape succesive. Primul moment a fost acela în care a fost acceptată pentru începerea negocierilor de aderare şi, odată cu încheierea negocierilor de aderare – prin aderarea efectivă la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Deci condiţiile politice noi le-am îndeplinit. Acum, după cum se vede, Schengen a devenit un instrument prin care unele ţări din spaţiul occidental care n-au curaj să ia această decizie de acceptare a României în Spaţiul Schengen, invocă elemente de ordin politic legate de foarte multe ori de Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
Acest lucru este bine să fie ştiut, eu i l-am spus Preşedintelui Germaniei. Am vorbit foarte politicos, dar în chestiunile acestea care sunt cu adevărat importante pentru România, cred că este bine ca partenerii  noştri să cunoască adevărul, şi să înţeleagă că România, care este astăzi una dintre ţările cu, probabil, cele mai înalte procente de susţinere a proiectului european este tratată în acest fel, în timp ce construcţia Uniunii Europene şi proiectul european sunt puse sub semnul întrebării, cum este în Marea Britanie, de referendumul de rămânere sau de ieşire din Uniunea Europeană.
Deci mi se pare incorect ceea ce se întâmplă cu ţara noastră şi i-am spus acest lucru foarte clar Preşedintelui Germaniei, care a apreciat că este util ca între parteneri discuţiile să fie directe şi sincere”.
 
Reporter: Care a fost opinia Preşedintelui Germaniei faţă de cele pe care i le-aţi expus?
Călin Popescu-Tăriceanu: Ne-a spus - şi m-a bucurat acest lucru pentru că domnia sa s-a remarcat în decursul timpului ca un susţinător al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, mai ales într-o ţară care a fost oprimată de comunism, ca Germania de Est, şi înţelege aceste valori politice, înţelege şi transformările prin care a trecut România – şi a apreciat că putem face aceste discuţii exact în modul în care am pus problema, respectiv ca între adevăraţi parteneri, subliniind faptul că Germania – şi recunosc acest lucru – a fost una dintre ţările care au susţinut aderarea României la Uniunea Europeană. Am înţeles, de altfel, că Germania îşi va menţine această linie şi în viitor, pentru deplina integrare, pentru că atâta vreme cât România nu este integrată şi în Spaţiul Schengen, putem spune că există o componentă care ne lipseşte, ceea ce nu ne situează exact pe acelaşi rang cu celelalte ţări europene.
Reporter: La Cotroceni, Preşedintele României şi Preşedintele Germaniei au discutat inclusiv despre problema luptei împotriva corupţiei şi Preşedintele Germaniei aprecia activitatea celor de la DNA. Aţi abordat şi dumneavoastră acest subiect în discuţii?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu ştiu ce au discutat la Cotroceni, eu n-am discutat nimic despre DNA cu Preşedintele Germaniei, cum este şi normal, nu cred că activitatea DNA poate să facă subiectul preocupărilor Preşedintelui Germaniei. Sigur că am discutat despre ceea ce înseamnă statul de drept, şi am observat că şi Preşedintele Germaniei împărtăşeşte aceleaşi convingeri democratice pe care le am şi eu şi anume că statul de drept înseamnă separaţia, echilibrul şi independenţa puterilor în stat, lucru care, din păcate, la noi nu se întâmplă. 
Reporter: În declaraţia pe care a făcut-o la finalul întrevederii cu Preşedintele României, Preşedintele Germaniei spunea chiar, legat de puterile statului, că DNA ar trebui să fie a treia putere în stat.
Călin Popescu-Tăriceanu: N-am văzut declaraţia. Însă cele trei puteri ale statului sunt definite foarte clar în orice democraţie: legislativul, executivul şi puterea judecătorească. Puterea judecătorească este reprezentată de instanţe. Procuratura este un agent al Guvernului care apără interesele statului. Aşa este peste tot în lumea democratică. Această precizare nu este un răspuns la ce a spus Preşedintele Germaniei la Cotroceni, pentru că nu cunosc declaraţia domniei sale, ci reprezintă punctul meu de vedere, care este unanim acceptat în toate ţările democratice, România nefăcând excepţie.
Reporter: Care este opinia dumneavoastră în legătură cu referendumul din Marea Britanie şi ce consecinţe ar putea avea asupra României ieşirea din UE a Marii Britanii?
Călin Popescu-Tăriceanu: Pot să vă spun foarte clar că mi-aș dori ca Marea Britanie, care este o putere economică, democratică și militară, să rămână în Uniunea Europeană. Dar lucrul acesta îl vor decide, evident, britanicii. În ceea ce privește consecințele directe asupra României nu știu dacă s-a făcut o evaluare. Putem să facem o evaluare dintr-o perspectivă care ar trebui să preocupe Guvernul român și anume care va fi situația românilor care lucrează în Marea Britanie, deoarece este un subiect extrem de important. Mai este și un subiect, mai amplu, mai general, şi anume care ar putea fi consecințele ieșirii Marii Britanii asupra Uniunii Europene  în ansamblu, nu numai asupra României. Aceasta este problema cea mai importantă. Parteneriatul economic al României cu Marea Britanie va continua, nu cred că va fi afectat de acest lucru, nu cred că vor exista consecințe defavorabile. Dar cea mai importantă problemă pe care o văd eu în momentul de faţă - poate mai sunt și altele - este situația oamenilor care muncesc în Marea Britanie, prin prisma statutului pe care îl au de cetățeni europeni. În rest, evaluările ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană nu au fost făcute nici în capitalele europene sau dacă au fost făcute nu au fost dezvăluite. Am citit, în aceste zile, presa occidentală destul de mult pentru că mă interesează subiectul posibilei ieșiri a Marii Britanii și aprecierea mea, repet, este una foarte clară: cred că Marea Britanie ar trebui să-și păstreze locul în cadrul construcției europene.