Cancerul reprezintă o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial, cu variaţii legate de incidenţă, mortalitate, supravieţuire, factori determinaţi de mediu, programe mixte de prevenire, diagnostic, tratament şi paliaţie.
Deşi medicina a evoluat extraordinar de mult în domeniul oncologiei, în România, statisticile arată o creştere a cazurilor de cancer de la 40 de mii, câte erau în anul 1994, la 98 de mii în anul 2011.
Astfel, anual, 3 000 de persoane sunt diagnosticate cu cancer. Această statistică a clasat România pe locul al zecelea în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte bolnavii de cancer.
În România, cancerul mamar este pe primul loc, atât în ceea ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, datorată, în primul rând, lipsei de informare şi prevenţie.
Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente. Astfel, dacă este diagnosticat în stadiul zero sau unu, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% dintre cazurile depistate sunt în stadiile 3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă două acţiuni convergente în vederea combaterii afecţiunilor oncologice:
1. Depistarea precoce prin campanii de informare şi programe de screening populaţional care conduc la depistarea afecţiunilor în stadii incipiente, precanceroase, curabile prin tratament specific.
2. Prevenţia, care concentrează intervenţii în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de risc carcinogen din mediu, stilul de viaţă, nutriţie, activitate fizică.
În ceea ce priveşte cancerul de sân, există factori de risc ce nu pot fi influenţaţi, ce ţin de antecedentele familiale sau istoricul personal, dar există şi factori pe care îi putem influenţa în beneficiul nostru, prin prevenţie şi controale medicale efectuate periodic.
 
 
Peste tot în lume, practica screeningului mamar, prevede ca femeile peste 40 de ani să efectueze anual o mamografie, iar cele sub 40 de ani să efectueze ecografia de control.
O mamografie poate depista o afecţiune a sânului cu doi ani înainte ca ea să poată fi palpată. Spitalele judeţene din România deţin echipamente mamografice şi ecografice necesare pentru efectuarea investigaţiilor medicale anuale, iar centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă, ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis.
Va trebui ca statul român să intervină activ, prin demararea unui program de conştientizare şi de screening naţional, pentru cancerul de sân, pentru a garanta depistarea în formă incipientă a cancerului şi, implicit, creşterea ratei de supravieţuire.
Stă în puterea noastră să luptăm împotriva cancerului de sân. Trebuie doar să le amintim româncelor, an de an, să facă mamografia ce le poate salva viaţa.
În luna octombrie a fiecărui an, va trebui să ne aliem cu toţii în lupta împotriva cancerului de sân, să fim alături de femeile dragi nouă, mame, soţii, fiice, prietene şi să le transmitem încă o dată faptul că, prin prevenţie şi diagnostic precoce, cancerul de sân poate fi vindecat.
În zeci de ţări din întreaga lume, 1 Octombrie a fost declarată Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, desfăşurându-se acţiuni la scară mondială: iluminări ale unor clădiri în roz, marşuri, distribuirea de fundiţe roz şi altele, menite să le amintească femeilor că, prin prevenţie şi efectuarea de controale medicale periodice, îşi pot păstra sănătatea.
Prin această declaraţie, Senatul României proclamă ziua de 1 Octombrie Ziua de luptă împotriva cancerului de sân în România şi încurajează cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân.