Vineri, 24 aprilie a.c., cu ocazia celei de-a doua părți a Sesiunii ordinare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Strasbourg, 20-24 aprilie a.c.), senatorul Titus Corlățean a luat cuvântul, în plenul Adunării, pe marginea raportului cu tema: “Eficacitatea Convenției Europene a Drepturior Omului: Declarația de la Brighton și perspective”.
Senatorul Corlățean a evidențiat că este necesară păstrarea în atenția APCE și de asemenea transmiterea unui semnal politic clar privind nevoia susținerii procesului de reformă a sistemului Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), pentru ca sistemul de control jurisdicțional de la Strasbourg să fie pe deplin funcțional și în vederea consolidării autorității CEDO, în consonanță cu liniile directoare stabilite în cadrul conferințelor  de la Interlaken, Izmir, Brighton și, cel mai recent, la Bruxelles (26-27 martie a.c.), sub egida Președinției belgiene a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei. A menționat că adoptarea Protocoalelor 15 și 16 reprezintă pași necesari, în direcția bună, dar nu suficienți, insistând în acest context pe importanța adoptării mai multor măsuri, atât la nivelul Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, cât și al statelor membre și al CEDO.
Din punctul  de vedere al aspectelor prioritare semnalate de raportor, senatorul Corlățean a oferit exemplul pozitiv al României cu privire la: funcționarea în cadrul Legislativului național a Subcomisiei pentru supravegherea executării hotărârilor CEDO; ca urmare a pronunțării hotărârii CEDO în “cazul pilot” Maria Atanasiu împotriva României a fost adoptată Legea 165/2013, care a instituit un nou mecanism de despăgubiri, calificat de Comitetul Miniștrilor și de CEDO ca fiind conform cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar consecința nemijlocită a acestui act normativ a fost radierea de pe rolul Curții Europene a sute de plângeri cu caracter repetitiv, acest fapt confirmând existența la nivel național a unei căi de recurs eficace; ratificarea Protocolului adițional nr. 15 la Convenție și semnarea Protocolului nr. 16; încorporarea în ordinea juridică națională a normelor Convenției Europene și a jurispridenței CEDO.
Nu în ultimul rând, senatorul român a pledat pentru accelerarea procesului de negocieri și identificarea unei soluții juridice având ca finalitate aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.