„Parlamentul are datoria să informeze constant cetăţenii în legătură cu dinamica evenimentelor din Ucraina”


Prezenţa distrugătorului american „Donald Cook” în Marea Neagră, ancorat în portul Constanţa, demonstrează, fără tăgadă, că angajamentele SUA şi ale NATO pentru securitatea statelor partenere din estul şi sud-estul Europei sunt fără echivoc. Este o dovadă clară a beneficiilor de securitate care reies din parteneriatul României cu NATO.
Demersurile şi eforturile diplomaţiei româneşti, ale Ministerului de Externe, conjugate cu cele ale partenerilor europeni, au reuşit să tragă un semnal de alarmă puternic cu privire la riscurile privind stabilitatea regiunii în contextul crizei din Ucraina. O prezenţă mult mai activă a NATO în Europa nu poate fi privită decât ca o garanţie extinsă şi o poliţă de asigurare pentru stabilitatea şi securitatea din regiune.
Evoluţia evenimentelor din Ucraina care descriu, în ultima perioadă, o serie constantă şi continuă de provocări la adresa autorităţilor locale şi regionale din estul şi sudul ţării, prin acţiunile unor grupări militare neidentificate cu implicaţii destabilizatoare pentru statul ucrainean, confirmă necesitatea suplimentării mijloacelor militare de asigurare a securităţii statelor membre NATO, dar şi a vecinilor noştri, în special Republica Moldova.
În acest context, Parlamentul României, prin intermediul celor două camere, dar mai ales prin reprezentanţii acestuia, care sunt în contact direct şi permanent cu cetăţenii, va trebui să facă eforturi suplimentare pentru a informa opinia publică cu privire la dinamica evenimentelor şi a implicaţiilor de securitate asupra României.
În acest sens, este îmbucurător că preocuparea pentru criza din Ucraina, cu implicaţii asupra securităţii regiunii şi a Europei, este prezentă în cadrul tuturor partidelor politice şi ea trebuie să continue atât prin dezbateri în Parlament, cât şi prin susţinerea publică a politicii externe a României.
Trebuie reluat, ori de câte ori este nevoie, mesajul că, aşa cum se prezintă actualele evenimente, România nu este expusă în mod direct unei agresiuni militare. O rezolvare rezonabilă a crizei ucrainene nu se poate face decât prin dialog şi cooperare în cadrul instituţiilor internaţionale sau în alte formate agreate la nivel internaţional, România jucând, de altfel, un rol important şi activ.
În cadrul unui permanent dialog cu cetăţenii trebuie reamintit că SUA şi NATO, dar şi în mod individual statele Europei Occidentale, au dat un semnal puternic de sprijin pentru România şi ţările din vecinătate, în condiţiile în care aderarea României la NATO nu s-a făcut numai dintr-un motiv pragmatic, nu doar din considerente de securitate, ci şi din motive care ţin de o opţiune clară, certă către valorile democraţiei, ale statului de drept, valori care trebuie apărate.
Pe de altă parte, argumentele militare, geopolitice, geostrategice, economice, de drept internaţional care vor sta la baza intenţiei de soluţionare a crizei ucrainene nu trebuie, în special în această perioadă a sărbătorilor pascale, într-o Europă creştină, să se abată de la morala creştină care este identificată prin credinţă, speranţă şi dragoste.
Europa nu poate fi numai o Europă pragmatică, ea trebuie să fie şi o Europă a păcii şi liniştii, în ciuda intereselor de orice natură care definesc relaţiile dintre state, în care spiritul creştinismului şi al dragostei faţă de semeni ar trebui să ghideze raţiunea politică.