Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, a participat marţi, 6 octombrie a.c., la dezbaterea pe tema impactului implementării noului Cod Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală şi a măsurilor destinate îmbunătățirii mediului de afaceri din România.
La finalul dezbaterii, domnul Călin Popescu-Tăriceanu a făcut declaraţii de presă.
„Vă voi relata, pe scurt, subiectele pe care le-am abordat astăzi, în întâlnirea cu reprezentanţii mediului de afaceri din România.
În primul rând, au participat la această dezbatere principalele cinci confederaţii patronale care sunt reprezentative pentru cea mai mare parte a economiei româneşti. Au fost, de asemenea, prezenţi, reprezentanţii Ministerului de Finanţe, ai Autorităţii Naţionale pentru Achiziţii Publice şi, bineînţeles, ai Ministerului Energiei,  Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.
Agenda de lucru a fost axată pe cinci probleme mari: proiectul Legii lobby-ului, proiectul Legii holding-ului, reglementarea sistemului de plăţi între contractorii generali şi subcontractanţi – în aşa fel încât să putem feri subcontractanţii de riscurile neachitării facturilor pe care le emit în cazul unor dificultăţi pe care le întâmpină contractorii generali sau de situaţiile în care contractorii generali le „trag clapa” –, uniformizarea interpretării Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală – şi de aceea i-am avut aici pe reprezentanţii Ministerului de Finanţe – şi, nu în ultimul rând, posibilitatea introducerii unui sistem de impozit forfetar pentru o serie de activităţi economice, în special pentru cele din zona hoteluri-restaurante, rămânând să stabilim plafonul până la care se va aplica acest sistem de impozit forfetar.
Ideea acestui impozit se impune din următoarele considerente: în primul rând, un astfel de impozit ar fi mai uşor de administrat de către Ministerul de Finanţe şi, pe de altă parte, de contribuabili; în al doilea rând, va permite reducerea substanţială a evaziunii fiscale în acest sector al hotelurilor şi restaurantelor, în care evaziunea fiscală are proporţii foarte-foarte mari; în fine, vrem să debirocratizăm, în general, să facem lucrurile să funcţioneze cât mai uşor şi această întâlnire cu reprezentanţii mediului de afaceri tocmai acestui scop a fost dedicată, de a înţelege mai bine problemele cu care se confruntă mediul de afaceri şi ce putem să facem noi, ca putere legislativă, împreună cu puterea executivă pentru a ameliora climatul şi modul în care funcţionează mediul de afaceri, având un singur scop: stimularea creşterii economice, a mediului de afaceri şi a economiei private, care creează locuri de muncă; iar locuri de muncă mai bine plătite vom avea în măsura în care performanţa mediului de afaceri va fi în creştere.
Cu acest prilej, am revenit cu o problemă la care ţin foarte mult: proiectul de ţară al României. Lipsa acestui proiect de ţară al României în acest moment mă face să încerc să mobilizez cât mai multe energii pentru a-l demara. Şi, desigur, când vorbim despre un astfel de proiect, nu e vorba numai despre mediul politic sau de instituţiile statului, ci trebuie să avem alături societatea civilă, trebuie să avem în vedere mediul asociativ, mediul de afaceri, sindicatele, mediul academic. Discutând cu mediul de afaceri un astfel de proiect, cred că rezonăm foarte rapid, au înţeles exact ceea ce gândesc, şi anume că România trebuie să-şi depăşească actuala condiţie şi să ajungă pe primele locuri în Europa. Pare un lucru foarte ambiţios, poate prea ambiţios, dar eu cred că acest lucru se poate realiza cu o singură condiţie: să ne unim cu toţii în vederea materializării unui astfel de proiect. Şi cred că dacă acceptăm că trebuie să gândim şi pe termen lung, nu numai de pe azi pe mâine, şi nu numai pe tărâmul disputelor mărunte care afectează viaţa de zi cu zi, atunci România îşi poate propune un astfel de proiect şi chiar poate să-l realizeze.
 
 
Direcţia Presă, Comunicare şi Imagine