SERVICIUL PENTRU PRESĂ,

RELAŢII PUBLICE ŞI IMAGINE

 

REVISTA PRESEI INTERNAŢIONALE

21 octombrie 2004

 

 

SUMAR

Centrul de coordonare operativã antiteroristã din cadrul SRI a fãcut publicã evaluarea activitãţii pe ultimele trei luni ,BBC, pg. 4

Nemulţumiri ale Coaliţiei pentru un Parlament Curat, dupã aprobarea de cãtre Colegiul Director al PD a listelor de candidaţi ai acestui partid pentru alegerile parlamentare ,BBC, pg.2

Asociaţia Pro Democraţia reia seria "Dialogurilor politice în campania electoralã",
BBC, pg.3

Declaraţie a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, nominalizat pentru funcţia de premier,
EUROPA LIBERÃ, pg. 5

Mircea Geoanã aşteaptã începerea dezbaterilor între Uniunea PSD+PUR şi Alianţa PNL-PD, pe marginea programelor de guvernare ,
BBC, pg. 6

 

 

 

Nemulţumiri ale Coaliţiei pentru un Parlament Curat, dupã aprobarea de cãtre Colegiul Director al PD a listelor de candidaţi ai acestui partid pentru alegerile parlamentare

BBC (20 octombrie, ora 6:00) - Realizator: Livia Sãplãcan. Reporter: Mircea Zamfir -
Realizator: Preşedintele executiv al PD, Emil Boc, a anunţat cã listele de candidaţi pentru alegerile parlamentare au fost aprobate de Colegiul Director. La alcãtuirea listelor, a spus domnul Boc, s-a ţinut cont şi de criteriile societãţii civile, aşa cum au fost ele formulate de mai multe organizaţii neguvernamentale reunite sub numele de Coaliţia pentru un Parlament Curat.
Reporter: Mai mult de 90 % din solicitãrile societãţii civile au fost acceptate, spune Emil Boc, referindu-se la numele radiate din listele iniţiale. E vorba de persoane despre care Coaliţia pentru un Parlament Curat deţinea informaţii cã ar fi fost certate cu legea sau cã ar avea dosare vulnerabile la capitolele "traseism politic" sau " legãturi cu fosta Securitate". Unele dintre sugestiile societãţii civile nu au fost însã acceptate, spune Emil Boc, care a oferit câteva exemple de acest fel. Iatã unul dintre ele:
Emil Boc: Este vorba de domnul deputat Mogoş, de la Iaşi. Domnia sa era acuzat de faptul cã ar intra în categoria traseiştilor politici. Nu poate fi  considerat traseism politic ceea ce a fãcut domnul Mogoş, întrucât el a fãcut parte din Partidul Republican, şi acesta prin absorbţie a intrat în PNL; şi ca atare nu intrã sub incidenţa traseismului politic.
Reporter: Chiar dacã varianta finalã a listelor nu a ajuns încã la reprezentanţii Coaliţiei pentru un Parlament Curat, auspiciile sub care PD şi-ar fi fãcut curãţenie în propria curte lasã încã loc multor semne de întrebare. Preşedinta Societãţii Academice Române, Alina Mungiu, se declarã chiar îngrijoratã şi oferã la rândul ei unele exemple.
Alina Mungiu: Cele douã cazuri sunt domnul Puchianu la Braşov şi domnul Adrian Mogoş la Iaşi, persoane care şi- au contestat situaţiile, dar nu au reuşit sã schimbe faptul fundamental, şi anume cã au o condamnare penalã. Este adevãrat, înainte de 1989, dar rãmâne totuşi o condamnare penalã. Insistãm în continuare ca aceste persoane sã fie retrase. S-a lansat discuţia /cã i se reproşeazã/ domnului Adrian Mogoş cã este traseist. Este adevãrat cã el a fost în vreo trei partide, dar nu asta era problema principalã. Problema principalã, spun încã o datã, era aceastã condamnare din trecutul sãu şi credem cã PD, şi aceastã sugestie am fãcut-o la toate partidele, poate sã gãseascã candidaţi în aceste localitãţi care sã nu fi avut nici un fel de condamnãri, oricare ar fi natura lor.
Reporter: Despre cazul lui Dumitru Puchianu şi despre susţinerea de care se bucurã acesta din partea liderului local al PD, primarul George Scripcaru, existã chiar mai multe informaţii. De la Braşov, Mariana Sebeni.
Reporter: Este de notorietate în lumea politicã braşoveanã faptul cã George Scripcaru a ajuns în politicã adus de Dumitru Ion Puchianu, membru al PD, încã de la începutul partidului. La fel de cunoscut este şi faptul cã George Scripcaru a început prin a lucra la firma lui Puchianu din 1992, când atât el cât şi soţia sa au fost angajaţi ai acestuia, unul pe post de director, celãlalt de magazioner. Colaborarea dintre ei a încetat în urmã cu patru ani, o datã cu alegerile din 2000, când George Scripcaru a devenit viceprimar.
Reporter: Cazurile Dumitru Puchianu şi Andrei Mogoş nu sunt însã singulare. Acestor nume li se adaugã cel puţin alte trei: Valentin Iliescu şi Stelain Duţu, trecuţi prin mai multe partide politice, şi fostul ofiţer de contrainformaţii Viorel Stanca./eb/gi/



Asociaţia Pro Democraţia reia seria "Dialogurilor politice în campania electoralã"

BBC (20 octombrie, ora 8:00) - Realizator: Livia Sãplãcan - Realizator: Asociaţia Pro Democraţia reia astãzi seria de întâlniri intitulate "Dialoguri politice în campania electoralã", la care participã reprezentanţi ai principalilor competitori în cursa electoralã: Uniunea PSD+PUR, pe de o parte, şi Alianţa PNL-PD, de cealaltã. În paralel, Pro Democraţia face presiuni pe ultima sutã de metri pentru ca alegerile sã se desfãşoare corect şi  transparent. Pânã acum, rezultatul acestor demersuri este o ordonanţã de urgenţã care modificã legea electoralã. L-am întrebat pe Cristian Pârvulescu, preşedintele Pro Democraţia, care este principalul punct câştigat.
Critsian Pârvulescu: Faptul cã observatorii interni vor putea sã fie delegaţi la nivelul unei circumscripţii judeţene, şi nu doar la nivelul unei secţii şi cã nu va mai exista tragerea la sorţi. Din acest punct de vedere, observatorii se vor putea îndrepta spre orice secţie electoralã unde presupun cã existã un risc electoral sau unde informaţiile aratã cã existã o situaţie  de crizã.
Realizator: Iar în ceea ce priveşte lucrurile care au rãmas nerezolvate ?
Cristian Pârvulescu: Cea mai importantã problemã a alegerilor generale este legatã de alegãtorii excursionişti. Faptul cã se poate vota în orice secţie de votare din ţarã, cã existã secţie de votare în gãri, în autogãri, în aeroporturi ş.a.m.d. creeazã o mare tentaţie. ªi când rezultatele sunt aşa de strânse, aceastã tentaţie devine periculoasã şi ispititoare. De aceea, propuneam douã lucruri importante: dacã tot nu se renunţã la principiul acesta, mãcar sã existe o secţie unicã în fiecare localitate la care sã voteze cei care nu locuiesc în acea localitate şi, pe de altã parte, sã existe accesul liber la listele speciale şi la listele permanente, astfel încât sã se poatã constata dacã o persoanã a votat de mai multe ori sau o singurã datã. Nu am putut obţine aceste douã cereri./eb/gi/



Centrul de coordonare operativã antiteroristã din cadrul SRI a fãcut publicã evaluarea activitãţii pe ultimele trei luni

BBC (20 octombrie, ora 11:00) - Realizator: Cãtãlin Striblea; Reporter: Liliana Nicolae  
Realizator: Centrul de coordonare operativã antiteroristã din cadrul Serviciului Român de Informaţii a fãcut publicã evaluarea activitãţii pe ultimele trei luni. Documentul aminteşte de existenţa pe teritoriul României a unor  nuclee teroriste. Printre ele sunt menţionate organizaţii fundamentalist-islamice.
Reporter: Nivelul de alertã terorist  în România este cel albastru. Asta înseamnã "precaut". Adicã, riscul de producere a evenimentelor teroriste este redus. Raportul SRI aminteşte, de asemenea, existenţa pe teritoriul ţãrii a unor nuclee teroriste. Este vorba de organizaţii teroriste fundamentalist- islamice şi etnic-separatiste. 
Marius Beraru, purtãtorul de cuvânt al SRI : Nu recunoaştem acum cã ar fi terorişti în ţarã. Asta am mai spus-o de n ori, şi de fiecare datã am subliniat un aspect, acela cã în România nu existã nuclee operaţionale. Asta ce înseamnã? Cã nu avem cuiburi de terorişti care stau cu degetul pe trãgaci, aşteptând sã facã ceva.
Reporter: Ce fac, concret, aceste nuclee ?
Marius Beraru: Nuclee de sprijin, nuclee logistice, ca sã zic aşa.
Reporter: Existã riscul sau posibilitatea ca aceste nuclee sã devinã active?
Marius Beraru: România este parte din rãzboiul global împotriva terorismului şi cu asta eu sper cã v-am rãspuns.
Reporter: SRI informeazã cã, în colaborare cu alte instituţii, face permanent activitãţi de control şi supraveghere a grupãrilor teroriste din România, însã, spune cã majoritatea acestor mãsuri, nu pot fi fãcute publice. Printre mãsurile luate aminteşte, totuşi, declararea unor persoane indezirabile pentru România şi nepermiterea intrãrii acestora în ţarã. /eb/al/

 

Fundaţia pentru o Societate Deschisã a prezentat rezultatele unui barometru de opinie publicã

BBC (20 octombrie, ora 14:00) - Realizator: Cãtãlin Striblea - Reporter: Liliana Nicolae
Realizator: Fundaţia pentru o Societate Deschisã a prezentat astãzi rezultatele unui barometru de opinie publicã realizat de Gallup Organisation Romania. Sondajul aratã cã 43% dintre români ar vota cu Uniunea PSD+PUR, iar 38% cu Alianţa D.A. Studiul a fost realizat însã chiar în perioada în care Theodor Stolojan şi-a anunţat retragerea din cursa pentru preşedinţie, atunci când Cãlin Popescu Tãriceanu era un politician mai puţin vizibil.
Reporter: Barometrul a fost realizat între 27 septembrie şi 15 octombrie. Anunţul lui Theodor Stolojan a avut loc chiar la jumãtatea perioadei. Preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu, spune cã anunţul a produs schimbãri importante în preferinţele de vot ale electoratului fidel principalelor alianţe care vor participa la alegeri.
Cristian Pârvulescu: Alianţa înainte de retragerea lui Stolojan avea o intenţie de vot de 33,2%, iar dupã retragerea lui Stolojan aceasta a ajuns la 41,7%. În ceea ce priveşte alte partide, Uniunea Naţionalã PSD+PUR avea 45,6% intenţie de vot înainte de retragerea lui Stolojan şi 39,9% dupã.
Reporter: La alte partide, însã, precum PRM şi UDMR, spune Cristian Pârvulescu, nu s-au înregistrat schimbãri majore. În ce priveşte persoana cea mai potrivitã pentru a ocupa funcţia de prim-ministru al României, Mircea Geoanã pare a se bucura de cea mai mare încredere. Este urmat de Traian Bãsescu, Theodor Stolojan şi Adrian Nãstase şi apoi Cãlin Popescu Tãriceanu, creditat pentru aceastã funcţie de doar 1% dintre persoanele care au rãspuns la întrebãrile chestionarului. Barometrul mai aratã cã 73% dintre alegãtori nu sunt interesaţi de politicã. Ovidiu Voicu, de la Fundaţia pentru o Societate Deschisã, dã o explicaţie pentru acest dezinteres.
Ovidiu Voicu: Acest dezinteres ar putea fi explicat de numãrul mare de persoane care considerã cã nu pot influenţa în nici un fel deciziile politice şi nu ar trebui sã ne surprindã în aceste condiţii cã, la sfârşitul unui mandat de patru ani, 53% din concetãţenii noştri declarã cã nu cunosc nici un parlamentar ales în judeţul lor, respectiv municipiul Bucureşti pentru cei din Bucureşti, şi doar 12% spun cã au întâlnit efectiv un ales al lor în Parlament. 
Reporter: Spre deosebire de situaţia de acum patru ani, barometrul de opinie publicã indicã o reducere a numãrului de nehotãrâţi: 24% faţã de 50% în 2000. Acest lucru s-ar datora, spun sociologii, polarizãrii scenei politice. Cele douã alianţe care participã la alegeri, Uniunea PSD+PUR şi Alianţa PNL-PD, ar primi împreunã peste 80% din voturi./ec/al/


Declaraţie a lui Cãlin Popescu Tãriceanu, nominalizat pentru funcţia de premier

EUROPA LIBERÃ (20 octombrie, ora 18:00) - Realizator: Ileana Giurchescu - Sã ascultãm însã ce a avut de spus Cãlin Popescu Tãriceanu cu ocazia nominalizãrii sale pentru funcţia de premier.
Cãlin Popescu Tãriceanu: Sunt conştient cã aceastã alegere nu va reprezenta numai o simplã etichetã: Tãriceanu - premierul Alianţei. Sunt conştient cã astãzi Alianţa mi-a dat o misiune, mi-a încredinţat o misiune pe care trebuie sã o ducem la bun sfârşit şi nu oricum, cu succes. Este o misiune de a scoate România din fundãtura în care a bãgat-o PSD, printr-o guvernare bazatã pe o oligarhie care nu mai are seamãn în Europa, nepãsãtoare la problemele societãţii şi o manierã de guvernare arogantã, care, practic, a devenit eticheta actualului guvern PSD. În toţi aceşti patru ani de când guverneazã, PSD a fãcut, aş putea spune, cu adevãrat ceva remarcabil: a construit cu succes obstacole în calea integrãrii României în Uniunea Europeanã. A construit aceste obstacole prin ridicarea corupţiei la nivel de corupţie generalizatã şi instituţionalizatã. A construit alte obstacole prin crearea unei oligarhii care controleazã principalele pârghii politice, financiare, economice, de presã şi din serviciile secrete./ec/al/



Mircea Geoanã aşteaptã începerea dezbaterilor între Uniunea PSD+PUR şi Alianţa PNL-PD, pe marginea programelor de guvernare

BBC (20 noiembrie, ora 18:08) - Realizator: Cãtãlin Striblea - Reporter: Carmen Valicã.
Realizator: Rãspunsul PSD a venit chiar de la contracandidatul lui Cãlin Popescu Tãriceanu, Mircea Geoanã. Viitorul premier, în varianta PSD de astã datã, a salutat nominalizarea, cãci, spune el, vor putea avea loc dezbateri între cele douã forţe, dar mai ales cã adversarul nu i-ar fi pe mãsurã.  
Reporter: Mircea Geoanã spune cã numirea lui Cãlin Popescu Tãriceanu este o ocazie ca în zilele urmãtoare sã înceapã dezbaterile legate de programele de guvernare pe care le oferã Uniunea PSD-PUR, respectiv Alianţa PNL-PD. Mircea Geoanã a afirmat cã aşteapã aceste dezbateri cu nerãbdare, mai ales pe cele în care activitatea actualului guvern va fi comparatã cu cea din perioada 1997-2000. De altfel, Mircea Geoanã  a şi dat tonul acestor dezbateri. 
Mircea Geoanã: Am fost foarte surprins sã aflu, la conferinţa de presã de lansare a candidatului la funcţia de prim-ministru - 'domnul adio slujbe' - din partea Alianţei, cã guvernul nostru a fost un obstacol în calea integrãrii europene. Poate cã s-au întrerupt abonamentele la presã, poate nu s-a mai citit presa în ultima perioadã; tocmai anii dezastruoşi '97, '98, '99 au fost obstacolul pentru integrarea europeanã.
Reporter: Mircea Geaonã a explicat titulatura de 'domnul adio slujbe', folositã pentru Cãlin Popescu Tãriceanu, spunând cã în perioada în care acesta a fost ministrul industriilor şi comerţului România ar fi pierdut 253 de mii de slujbe din sectorul industrial./rp/mb/



Corupţia - una din marile teme ale campaniei electorale

BBC (20 octombrie, ora 21:12) - Realizator: Raluca Dana Cotruţã - Una din marile teme ale campaniei electorale pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale va fi, fãrã îndoialã, cea a corupţiei. Raportul Transparency International, publicat astãzi, spune cã România este între codaşele lumii la acest capitol, mai exact între cele 60 de state în care corupţia e larg rãspânditã. Mai mult, situaţia pare sã se fi înrãutãţit faţã de anii trecuţi. De partea cealaltã, Guvernul spune cã a luat toate mãsurile necesare, mai ales legislative. Mihaela Avram relateazã.
Reporter: Ministrul delegat însãrcinat cu afaceri interne, Victor Ponta, recunoaşte cã fenomenul corupţiei continuã sã fie mult prea rãspândit în România, iar cel mai rãu lucru ar fi negarea lui, dupã cum adaugã domnia sa.
Victor Ponta: Trebuie continuat procesul acesta, de început de curãţenie în rândul clasei politice, în toate partidele. Instituţii mai puternice şi mai multã încredere a oamenilor în ceea ce înseamnã lege, pentru cã avem şi o problemã de mentalitate: /.../ cetãţeni ai României - dar nu din vina lor, ci din vina noastrã, a autoritãţilor - nu au încredere în legi şi în autoritãţile care trebuie sã le punã în aplicare. Este vorba de un efort mult mai mare de informare şi de schimbare a mentalitãţii. Recunosc cã mai este foarte mult de fãcut pânã la a ajunge la un nivel acceptabil, la nivelul Europei, şi acela este standardul spre care ne uitãm. 
Reporter: În Raportul Organizaţiei Transparency International se spune cã percepţia oamenilor de afaceri şi a analiştilor a rãmas, în mare, aceeaşi de ani de zile. România este unul din statele în care fenomenul corupţiei este larg rãspândit, şi asta în ciuda nenumãratelor programe guvernamentale şi a instituţiilor create pentru ceea ce se vrea combaterea corupţiei. Coordonatorul Centrului de Asistenţã Anticorupţie din cadrul Organizaţiei Transparency International, Victor Alistar, susţine cã toate aceste aşa-numite eforturi sunt ineficiente, atâta timp cât nu existã voinţã realã din partea autoritãţilor, principala piedicã, în opinia sa, în combaterea corupţiei.
Victor Alistar: Am avut o serie de colaborãri în care am încercat sã propunem nişte instrumente viabile de combatere a corupţiei, inclusiv elemente de infrastructuri instituţionale pe latura de prevenţie. În România nu existã nici un fel de asemenea instituţii. Am încercat sã punem ordine în ceea ce se numeşte conflictul de interese şi incompatibilitãţi, dând expertizã şi încercând sã arãtãm bune practici. Aceste acte normative şi aceste politici publice au rãmas în continuare în dezbateri de mai bine de opt luni.
Reporter: Victor Alistar dã drept exemplu Ministerul Justiţiei, instituţie cu care s-a dorit colaborarea pentru procesul legislativ de combatere a corupţiei şi cu care nu s-a putut ajunge la nici un rezultat. ªi asta pentru cã, aşa cum spune domnia sa, s-ar fi zdruncinat serios anumite grupuri de interese. Un aspect evidenţiat de raportul organizaţiei este şi faptul cã, la nivel mondial, numai pierderile cauzate de corupţia din achiziţiile publice a ajuns sã depãşeascã 400 de miliarde de dolari în fiecare an./sg/mb/