PREZENTARE GENERALĂ

Obiective, istoric, componenţă

Obiectivele Adunării Parlamentare NATO sunt legate direct de rolul parlamentelor membre în domeniul apărării şi securităţii, avându-se în vedere caracterul interparlamentar al Adunării:

• promovarea dialogului între parlamentari pe problemele majore de securitate;
• facilitarea conştientizării şi înţelegerii, la nivelul parlamentelor, a problemelor cheie ale securităţii şi a politicilor Alianţei;
• să ofere NATO şi guvernelor membre o evaluare a opiniei parlamentare colective;
• să ofere politicilor NATO o mai mare transparenţă şi prin aceasta un grad mai mare de răspundere colectivă;
• să contribuie la întărirea relaţiei transatlantice.

Acestor obiective de bază ale Adunării li s-au adăugat, începând din 1989, următoarele:

• sprijinirea dezvoltării democraţiei parlamentare în tot spaţiul Euro-Atlantic prin integrarea parlamentarilor din ţări nemembre la activitatea Adunării;
• sprijin direct pentru parlamentele din ţările care şi-au exprimat activ dorinţa de a deveni membre ale Alianţei;
• dezvoltarea cooperării cu ţări care nu doresc să devină membre (Caucaz, Asia Centrală, Sudul Mediteranei);
• sprijinirea dezvoltării mecanismelor parlamentare, a practicilor şi „know how-ului”, esenţiale pentru controlul democratic efectiv al forţelor armate.

Prima sesiune a Adunării a avut loc în iulie 1955 la Paris (la Palatul Chaillot, fostul cartier general al NATO), când s-au reunit 158 parlamentari din 14 ţări membre. Cunoscută iniţial sub numele de „Conferinţa Membrilor de Parlamente din Ţările NATO”, organizaţia a fost denumită succesiv „Conferinţa Parlamentarilor NATO” şi „Adunarea Nord Atlantică”, în prezent denumirea oficială fiind „Adunarea Parlamentară NATO” (AP NATO).

AP NATO are 257 membri cu drepturi depline din parlamentele celor 28 de ţări membre NATO: SUA (36 membri), Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, (câte 18 membri), Canada, Polonia, Spania, Turcia (câte 12 membri), România (10 membri), Belgia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Olanda, Portugalia (câte 7 membri), Bulgaria (6 membri), Croaţia, Danemarca, Norvegia, Slovacia (câte 5 membri), Albania, Lituania (4 membri), Estonia, Islanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia (câte 3 membri). Fiecare membru al Adunării are un supleant, care poate vota în locul său.

De asemenea, la lucrările AP NATO participă (fără drept de vot) 66 membri asociaţi din parlamentele celor 14 ţări asociate (Federaţia Rusă, Ucraina, Austria, Azerbaidjan, Suedia, Elveţia, Georgia, Armenia, Moldova, FYROM, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda, Serbia si Muntenegru,), parlamentari din ţările mediteraneene şi cele cu statut de partener regional (Algeria, Israel, Iordania, Maroc), parlamentari din ţări cu statut de observator (Australia, Egipt, Japonia, Republica Coreea, Tunisia şi Kazahstan), reprezentanţi ai Parlamentului European, APCE, AP OSCE şi AP UEO.

Adunarea Parlamentară NATO funcţionează după un regulament bine stabilit: NATO PA - Reguli de procedură

Structură organizatorică şi funcţionare

Membrii AP NATO sunt afiliaţi Grupurilor politice (Conservatori, Creştin Democraţi şi Asociaţi; Liberali şi Democraţi  şi Socialişti).

Biroul Adunării este constituit din: 1 preşedinte, 5 vicepreşedinţi şi 1 trezorier. Membrii Biroului sunt membri din oficiu ai tuturor comisiilor, subcomisiilor şi grupurilor de lucru.

Comitetul Permanent al Adunării este constituit din câte 1 membru al fiecărei delegaţii (de regulă şeful delegaţiei) şi câte 1 supleant. Membrii Biroului şi preşedinţii Comisiilor sunt membri din oficiu ai Comitetului Permanent.

Adunarea îşi desfăşoară activitatea în Comisii (care pot avea Sub-Comisii şi Grupuri de lucru – Grupul Special Mediteranean) şi în sesiuni plenare (sesiunea de primăvară, de obicei în a doua parte a lunii mai şi sesiunea anuală, în noiembrie).

În Comisii se elaborează şi se discută rapoarte, rezoluţii, se adoptă amendamente. Rapoartele şi rezoluţiile adoptate de Comisii sunt supuse spre dezbatere şi adoptare plenului Adunării, la cele două sesiuni.

Membrii Biroului AP NATO

• Structura Adunării Parlamentare NATO:

Comisii şi subcomisii:

1. Comisia pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii

Subcomisia pentru guvernare democratică

2. Comisia de Apărare şi Securitate

Subcomisia de cooperare transatlantică în materie de apărare şi securitate

Subcomisia asupra viitorului securităţii şi capacităţii de apărare

3. Comisia pentru Economie şi Securitate

Subcomisia de cooperare şi convergenţă economică Est/Vest

Subcomisia relaţiilor economice transatlantice

4. Comisia politică

Subcomisia pentru partenerii NATO

Subcomisia relaţiilor transatlantice

5. Comisia pentru Ştiinţă şi Tehnologie

Subcomisia privind proliferarea tehnologiei militare

Reuniuni şi alte activităţi din cadrul AP NATO

Între sesiunile plenare, Comisiile organizează vizite de lucru în diferite zone de interes pentru problematica Alianţei. Anual, în luna decembrie, se organizează la Washington D.C. Forumul Parlamentar Transatlantic, la care poate participa orice membru al Adunării şi care permite parlamentarilor AP NATO să dezbată cu experţii americani chestiuni specifice privind Alianţa.

AP NATO organizează anual 3 seminarii „Rose-Roth”, 1 seminar pentru noii parlamentari şi pentru staff, misiuni de observare a alegerilor şi seminarii pe teme de dialog mediteranean.

Cele cinci comisii ale AP NATO se reunesc în timpul sesiunii plenare sau cu diverse ocazii. De exemplu, Comisia de Apărare şi Securitate şi Comisia Politică se întâlnesc anual, în luna februarie, la Bruxelles, cu oficiali de rang înalt ai NATO.

Subcomisiile se reunesc, de obicei, de două ori pe an.

Limbile oficiale de lucru ale AP NATO sunt engleza şi franceza.