SENATUL ROMÂNIEI

REUNIUNEA DE ANIVERSARE A 35 DE ANI

DE LA CONFERINȚA MONDIALĂ A POPULAȚIEI

BUCUREȘTI, 1974

 

Organizată de Subcomisia pentru Populație și Dezvoltare  

în colaborare cu Fondul ONU pentru Populație

și Ministerul Afacerilor Externe

București, Palatul Parlamentului, 17 iunie 2009

 

 

Concluzii și recomandări - Sesiunea I

Dna. Victoria POPESCU

Direcția ONU și Instituții Specializate

Ministerul Afacerilor Externe

 

 

1. Semnificația Conferinței mondiale a Populației de la București (august 1974)

 

Reuniunea de la București a fost  prima conferință mondială interguvernamentală la vârf în domeniul populației. Aceasta a fost precedată de congresele mondiale privind populația, organizate la nivel de specialiști, la Roma și Belgrad, în 1954 și 1965, și a pregătit terenul pentru conferințele mondiale în materie, din deceniile următoare, organizate la Mexico City (1984) și mai cu seamă la Cairo (1994).

 

Conferința a reprezentat punctul culminant al evenimentelor și inițiativelor care au marcat anul 1974 drept An Internațional al Populației.

 

Prin sublinierea interconexiunilor dintre populație și dezvoltare, precum și a importanței justiției sociale și a respectării demnității umane și a drepturilor omului, Conferința de la București a contribuit la pregătirea ciclului de conferințe și summit-uri globale din anii ’90, care au condus la conturarea unei noi paradigme a dezvoltării (axate pe conceptul dezvoltării durabile).

 

Planul de acțiune al Conferinței de la București, adoptat de 136 de state (cvasi-totalitatea membrilor ONU din acea perioadă), a promovat principii și valori care vor fi consolidate, ulterior, de Conferința mondială de la Cairo și alte conferințe globale majore pe tema dezvoltării (locul central al individului în societate, importanța egalității femeilor cu bărbații în familie și societate, inclusiv în legătură cu dreptul la planificarea familială, libertatea de mișcare în plan internațional, legătura dintre dinamica populației și schimbările de mediu, necesitatea gestionării raționale a resurselor naturale). 

 

Recomandările din Planul de Acțiune au definit activitatea internațională  în domeniul populației pentru mai mult de un deceniu.

 

2. Agenda internațională actuală privind populația și dezvoltarea (Recomandările Conferinței Internaționale de la Cairo, septembrie 1994)

 

Conferința Internațională privind Populația și Dezvoltarea de la Cairo (1994) și Programul său de Acțiune au marcat o schimbare de paradigmă în agenda internațională cu privire la populație, printr-o abordare bazată pe drepturile omului (a rights-based approach) în domeniul populației, precum și pe accentul pus pe sănătatea reproducerii (reproductive health) și statutul femeilor. După 15 ani de la Conferința de la Cairo, îndeplinirea recomandărilor înscrise în Programul său de acțiune se află, în continuare, în centrul preocupărilor statelor și comunității internaționale, în domeniul populației și dezvoltării.

 

Există o strânsă corelare între obiectivele Conferinței de la Cairo și ale celorlalte conferințe globale privind dezvoltarea, precum și cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM). Realizarea ODM-urilor depinde în mod determinant de punerea în aplicare a Programului de acțiune de la Cairo (cu privire la sănătatea reproducerii și egalitatea de gen).

 

Fondul Națiunilor Unite pentru Populație continuă să dețină un rol primordial în problematica demografică, și aplicarea Programului de acțiune de la Cairo, alături de guverne, parlamente și alte instituții globale și regionale.

 

Se impune manifestarea voinței politice mai pregnante din partea guvernelor în adoptarea și aplicarea politicilor și programelor în domeniu.

 

S-au înregistrat progrese, în ultimii ani, în aplicarea programului de la Cairo în România și, în general, în Europa.

 

3. Rolul parlamentelor naționale în domeniul populației și dezvoltării

 

Este necesară implicarea sporită a parlamentelor, la toate eșaloanele – național, european, internațional – în abordarea domeniului demografic, cu accent pe problematica sănătății, inclusiv a sănătății reproducerii.

 

Parlamentele din statele membre UE pot aduce o contribuție importantă la conturarea noii arhitecturi a asistenței pentru dezvoltare, care să încorporeze și  domeniul sănătății într-o proporție corespunzătoare.

 

Pornind de la această premisă, sunt necesare eforturi pentru ca sănătatea să ocupe, în mod real, un loc prioritar în politica României de cooperare internațională pentru dezvoltare, în acord cu angajamentele Uniunii Europene și cu prevederile Strategiei naționale în materie. Astfel, România își va putea valorifica avantajele sale  comparative și va contribui în mod semnificativ la consolidarea profilului său internațional de furnizor de asistență pentru dezvoltare.

 

În domeniul sănătății, cu precădere al sănătății reproducerii și combaterii bolilor transmisibile, România va trebui, pe lângă contribuțiile financiare la diverse fonduri și organizații internaționale, să se reorienteze treptat spre asistența bilaterală, pe care să o extindă la țări de pe alte continente. Este de dorit ca viitoarele programe de asistență tehnică să valorifice, în măsura posibilului, și cunoștințele, informațiile și expertiza acumulate la nivelul Subcomisiei pentru Populație și Dezvoltare.  

 

Ca recomandare generală, inspirată de experiența unor parlamente europene cu solide tradiții democratice, Subcomisia pentru Populație și Dezvoltare consideră că este necesară o implicare efectivă, informată și susținută a Parlamentului, prin comisiile sale specializate, în formularea, aplicarea și evaluarea rezultatelor politicii naționale de cooperare pentru dezvoltare.

 

În același timp, preocupările actuale ale structurilor parlamentare, inclusiv ale Subcomisiei pentru Populație și Dezvoltare, de cunoaștere și valorificare a experienței în domeniu a parlamentelor din țări donatoare trebuie completate cu programe de consolidare instituțională care să aibă în vedere și Parlamentul, alături de ceilalți actori cu un rol și responsabilități legate de asistența pentru dezvoltare.

 

4. Poziția României față de agenda internaționala a populației și dezvoltării

 

Multe dintre problemele dezbătute la Conferința de la București, din 1974, au rămas de actualitate, dar cu perspective și moduri de abordare noi, determinate de fenomenele globalizării și noile provocări mondiale (precum schimbările climatice, securitatea energetică, securitatea alimentară, criza economico - financiară, pandemiile).

 

România susține necesitatea realizării integrale a recomandărilor din Programul de acțiune de la Cairo și abordării obiectivelor populației și dezvoltării, la nivel internațional, în corelare cu noile provocări globale.

 

De asemenea, România s-a angajat alături de partenerii europeni să îndeplinească Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (dintre care multe sunt relevante pentru domeniul populației) și să susțină îndeplinirea lor în statele în curs de dezvoltare.

 

Este, totodată, determinată să-și îndeplinească angajamentele asumate în acordarea de asistență pentru dezvoltare, inclusiv prin împărtășirea experienței acumulate în procesul de tranziție și de aderare la Uniunea Europeană.