D E C L A R A Ţ I E

cu ocazia

Zilei Internaţionale a Democraţiei - 15 septembrie

„Să-i implicăm pe tineri în democraţie”

Deputat Ioan STAN

 Preşedintele Grupului Român

 al Uniunii Interparlamentare

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi

Tradiţionalul mesaj pe care vi-l prezint, în calitate de Preşedinte al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei – 15 septembrie, are titlul “Să-i implicăm pe tineri în democraţie”.

Aşa cum cunoaşteţi, Uniunea Interparlamentară - prin cele 164 de parlamente membre - a avut şi are o contribuţie semnificativă - probabil cea mai importantă în plan parlamentar – la promovarea Zilei Internaţionale a Democraţiei, încă de la instituirea acesteia, în 2008.

Tema propusă de Naţiunile Unite şi UIP pentru ediţia 2015 se constituie într-o invitaţie – adresată guvernelor, parlamentelor, organizaţiilor societăţii civile – de a aduce în prim plan importanţa participării active a tinerilor la promovarea, apărarea şi consolidarea valorilor şi instituţiilor democratice.

Tinerii – persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani, în accepţiunea ONU – reprezintă astăzi o cincime din populaţia lumii. Mulţi dintre ei s-au aflat în centrul mişcărilor recente de masă, în sprijinul democraţiei şi al libertăţilor şi drepturilor sociale şi economice şi, adesea, au reuşit să-şi pună amprenta asupra proceselor democratice prin intermediul reţelelor de socializare. Totuşi, pe ansamblu, influenţa tinerilor asupra instituţiilor şi vieţii politice naţionale rămâne limitată.

Statisticile globale ne confirmă ceea ce constatăm zi de zi, cu toţii: interesul îngrijorător de redus al tinerilor pentru politică, pentru cunoaşterea instituţiilor statului, chiar a drepturilor şi libertăţilor lor cetăţeneşti şi pentru asumarea de responsabilităţi în cadrul comunităţilor.

În majoritatea ţărilor, fie ele cu solide tradiţii democratice sau cu democraţii emergente,  tinerii sunt reticenţi în a se implica în politică pe căile tradiționale; participarea lor în procesele electorale, ca şi rata de adeziune la partidele politice, sunt, în general, în scădere. Așa se face că, spre exemplu, la ora actuală numai 2% din parlamentarii lumii au mai puţin de 30 de ani şi numai 12% dintre ei au sub 40 de ani.   

Ca atare, mai puternica implicare a tinerilor în viaţa „cetăţii” – care, incontestabil, nu poate reprezenta doar un subiect „de o zi” pe o agendă naţională, europeană sau internaţională - , îşi revendică un loc din ce în ce mai important printre preocupările pe termen lung ale tuturor statelor lumii.

Stimaţi colegi,

În 2010, membrii UIP adoptau rezoluţia „Participarea tinerilor în procesul democratic”, în care subliniau că participarea deplină şi activă a tinerilor în procesele democratice - la nivel local, național şi internaţional - este un element indispensabil pentru o democraţie sănătoasă şi durabilă şi trebuie privită ca o oportunitate de consolidare a democraţiei şi de îmbogățire a agendei politice.

De la adoptarea documentului sus-menţionat, UIP a făcut demersuri susţinute în sprijinul participării tinerilor la viaţa politică, îndeosebi prin mobilizarea tinerilor parlamentari, facilitarea schimbului de experienţă dintre aceştia şi încurajarea participării lor la activitățile organizației.

Parlamentele membre au fost invitate să includă tineri în delegaţiile naţionale, ceea ce a făcut posibilă constituirea, în 2013, a Forumului Tinerilor Parlamentari ai UIP, care are rolul de a se asigura că documentele şi deciziile Uniunii, oricare ar fi sfera lor tematică, reflectă şi promovează şi puncte de vedere ale tinerilor. 

Iar în luna octombrie, UIP va organiza prima Conferinţă mondială a tinerilor parlamentari, la care va încerca să găsească răspunsuri unor întrebări-cheie: de ce avem atât de puţini tineri parlamentari ? care sunt obstacolele cu care se confruntă tinerii care doresc să intre în politică şi cum pot fi depăşite ? avem de a face cu o dublă discriminare - pe criterii de vârstă şi gen - în cazul tinerelor femei ? cum se poate deschide parlamentul către tineri ? cum se pot transforma mişcările de tineret în partide politice ?

Doamnelor și domnilor,

Cu certitudine, tinerii de astăzi vor deveni liderii şi decidenţii politici de mâine şi, la fel de cert este faptul că nu doar tinerele democraţii - precum România -, au nevoie de aportul susţinut al tinerilor pentru a se dezvolta şi consolida.

Lipsa de implicare a tinerilor este o veritabilă provocare la adresa democraţiei şi, implicit, a instituţiei sale fundamentale - Parlamentul. Acestea sunt considerentele pentru care astăzi am dorit să mă asigur că acest semnal internaţional de reflecţie şi de mobilizare, ajunge la fiecare dintre dumneavoastră.

Şi, în măsura în care îl consideraţi întemeiat, ne putem întreba, dacă noi, parlamentarii români, liderii şi decidenţii politici ai prezentului, avem grijă ca transmiterea ştafetei democraţiei între generaţii, să se facă fără devieri de la interesul naţional şi de la principiile şi valorile universale.

Iar dacă răspunsul nu ne mulţumeşte, atunci care ar putea fi elementele de fundament şi instrumentele unei strategii prin care să trezim şi să păstrăm viu entuziasmul tinerilor pentru „lecţia de democraţie”? Ce am putea face ca democraţia să nu mai reprezinte doar un cuvânt moştenit de la vechii greci, ci să constituie un reper esenţial al devenirii noilor noastre generaţii?

Până la momentul la care vom putea fructifica, pe deplin, şi rezultatele activităţilor internaţionale la care am făcut referire, mă voi limita la a vă împărtăşi unul dintre răspunsurile în care cred, şi anume, puterea exemplului.

Am în vedere aici: un parlament onest şi performant; exigenţă sporită - începând cu noi înşine -; asigurarea accesului tinerilor la informaţie politică corectă şi de calitate; o mai mare deschidere către tineri, prin adaptarea strategiilor de informare şi dialog, atât din punct de vedere al mijloacelor de comunicare, cât şi al subiectelor abordate; încurajarea participării tinerilor la procesul legislativ începând cu consultările publice privind proiectele de acte normative; şi, de ce nu, o acţiune mai concertată a tinerilor noştri parlamentari, oricare ar fi apartenenţa lor politică, pentru susţinerea unor obiective comune în beneficiul tinerei generaţii din România.

Avem datoria de a-i cunoaşte pe tineri şi de a-i ajuta să se şi să ne cunoască, atât ca parlamentari, cât şi ca oameni. Odată trecută până la capăt puntea peste încă insuficienta comunicare între alegători şi aleşi şi, odată estompată criza de legitimitate cu care se confruntă Parlamentul României -  ca de altfel, majoritatea parlamentelor lumii - , vom putea construi, împreună cu noile generaţii, VALORI. Şi, cu certitudine, la temelia acestora va rămâne, în permanentă consolidare, îmbogăţire şi de neclintit, DEMOCRAŢIA.

Vă mulţumesc !