Adunarea Parlamentară a Mediteranei
I. PREZENTARE GENERALĂ
a. Istoric, obiective, componenţă
Adunarea Parlamentară a Mediteranei (APM) a fost înfiinţată în scopul de a promova participarea tuturor statelor mediteraneene la examinarea problemelor de interes pentru regiune. Sesiunea inaugurală a APM a avut loc în septembrie 2006, la Amman.
Constituirea APM reprezintă rezultatul procesului de cooperare la Marea Mediterană, iniţiat sub egida Uniunii Interparlamentare în anul 1990, intitulat generic „Conferinţa privind Securitatea şi Cooperarea în Mediterana” (CSCM). Timp de peste 10 ani, în cadrul CSCM au fost dezbătute subiecte de maximă importanţă pentru regiune, cum ar fi: procesul de pace din Orientul Mijlociu, evoluţia fluxurilor migratorii, accesul la resursele de apă. Cu ocazia celei de-a treia Conferinţe (Marsilia, 1999), participanţii au decis transformarea CSCM într-o adunare parlamentară a statelor mediteraneene. La lucrările CSCM au participat şi reprezentanţi ai Parlamentului României.
Din 2009, APM beneficiază de statutul de Observator pe lângă Adunarea generală a Naţiunilor Unite.
Obiectivele principale ale APM sunt:
- garantarea securităţii şi stabilităţii în regiune;
- promovarea păcii;
- promovarea şi consolidarea încrederii între statele mediteraneene.
Statutul de membru cu drepturi depline al Adunării poate fi dobândit de parlamentele statelor din regiunea extinsă a Mării Mediterane. În prezent, au acest statut parlamentele din 31 de ţări: Albania, Algeria, Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Cipru, Croaţia, Egipt, Emiratele Arabe Unite Franţa, Grecia, Iordania, Italia, Israel, Liban, Libia, Republica Macedonia de Nord, Malta, Maroc, Mauritania, Monaco, Muntenegru, Palestina[1], Portugalia, Qatar, România, Republica San-Marino, Serbia, Republica Arabă Siriană, Slovenia, Tunisia şi Turcia.
La lucrările APM participă şi parlamentele ţărilor care sunt interesate în mod special de regiune, cu statut de membru asociat, dar şi alte instituţii, cu statut de observator.
Conform Statutului Adunării, numărul delegaţilor fiecărui stat cu statut de membru variază, maximul fiind stabilit la 5 membri. Membrii asociaţi pot fi reprezentaţi de o delegaţie formată din maxim 3 parlamentari. Delegaţiile naţionale ale ţărilor membre trebuie să reflecte echilibrul de gen.
Membrii asociaţi şi observatorii pot participa la toate activităţile Adunării, fără a avea însă drept de vot.
b. Structură organizatorică şi funcţionare
Activitatea APM este coordonată de un Birou alcătuit din 8 parlamentari (preşedintele, patru vicepreşedinţi şi preşedinţii celor 3 comisii permanente), aleşi de membrii Adunării pentru un mandat de doi ani, reprezentând, în mod egal, ţările din Nord şi din Sud.
În cadrul Adunării funcţionează trei comisii permanente:
- Comisia pentru cooperare politică şi în domeniul securităţii („Prima Comisie”);
- Comisia pentru cooperare economică, socială şi de mediu („A doua Comisie”);
- Comisia pentru dialogul dintre civilizaţii şi drepturile omului („A treia Comisie”).
APM poate constitui diferite structuri de lucru pe teme complexe sau urgente. Dintre acestea, menționăm:
- Comisia ad-hoc pentru problemele privind Orientul Mijlociu şi Comisia parlamentară specială privind lupta contra terorismului (gestionate de prima Comisie);
- Panelul pentru comerţ şi investiţii în Mediterana şi Grupul de lucru pentru mediu (gestionate de cea de a doua Comisie);
- Platforma Academică a APM şi Grupul pentru drepturile omului, (gestionate de cea de a treia Comisie).
În cadrul Comisiilor funcţionează, de asemenea, mai multe grupuri de lucru speciale care abordează domenii precum: crimă organizată, terorism, IMM-uri, facilitarea comerţului, transporturi, schimbări climatice, dezastre naturale, dialog intercultural şi inter-religios, migraţie, egalitate de gen şi egalitate de şanse.
Activităţile APM se desfăşoară în cadrul comisiilor și structurilor de lucru şi în plen.
Ca regulă generală, comisiile se reunesc în prima parte a anului, pentru a discuta rapoartele şi rezoluţiile care, ulterior, sunt dezbătute şi aprobate de plenul Adunării. Cea mai importantă activitate a Adunării este sesiunea plenară ordinară, care are loc anual, de obicei în lunile octombrie/noiembrie. Adunarea poate fi convocată şi în sesiune extraordinară, la solicitarea a două treimi din numărul membrilor săi.
Reuniunile de comisii şi sesiunile plenare sunt găzduite de parlamentul unui stat membru.
Deciziile Adunării se iau, de preferinţă, prin consens; dacă acest lucru nu este posibil, deciziile pot fi luate cu o majoritate de patru cincimi din numărul voturilor exprimate.
Rapoartele şi rezoluţiile adoptate de APM nu au un caracter obligatoriu. Ele sunt instrumente ale diplomaţiei parlamentare şi au relevanţă în contextul relaţiilor cu parlamentele, guvernele şi societatea civilă din regiune.
O pondere importantă a activităţilor APM se desfăşoară în cadrul Panelulului pentru comerţ şi investiţii în Mediterana. Planul de acţiune şi priorităţile de lucru ale Panelului sunt stabilite de un Comitet Director format din parlamentari, reprezentanţi ai sectorului privat şi operatori economici din regiune. Panelul se reuneşte periodic pentru a dezbate teme specifice precum: dezvoltare durabilă: energie, apă, mediu; facilitarea comerţului: norme, logistică, transporturi, infrastructuri; iniţiative privind producţia şi crearea de locuri de muncă: sectorul industrial, IMM-uri, servicii, industria alimentară, formare profesională; investiţii şi finanţe: reforme ale cadrului legislativ şi regulamentar privind investiţiile, agenţii de promovare a investiţiilor, instituţii şi operatori financiari.
Începând cu anul 2012, Adunării Parlamentare a Mediteranei i-a fost încredinţată şi dimensiunea parlamentară a Forumului pentru dialog în Mediterana de vest (Dialogul 5+5[2]). APM este reprezentată la conferinţele ministeriale, la reuniunile șefilor de stat şi de guvern şi la alte reuniuni ale Forumului.
În 2014, Adunarea a lansat, sub egida Comisiei pentru dialogul dintre civilizaţii şi drepturile omului, Platforma Academică a APM, structură menită să faciliteze cooperarea cu mediul academic din statele membre, în scopul creării unei reţele de cooperare regionale la nivel universitar.
Sub egida APM au fost organizate, în 2009 și 2011, reuniuni ale secretarilor generali ai parlamentelor ţărilor membre şi asociate.
Secretariatul APM este condus de Secretarul general - Amb. Sergio Piazzi (Italia) - și are sediul la Napoli.
Limbile oficiale de lucru ale APM sunt engleza, franceza şi araba.
II. PARTICIPAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI LA APM
Parlamentul României s-a afiliat la APM în 2008, cu statut de membru asociat, iar din 2017 are statutul de membru și a participat la activităţile Adunării cu o delegaţie permanentă formată din 5 parlamentari cu drept de vot, reprezentând ambele Camere. În legislatura 2020-2024, delegaţia este constituită din 5 membri şi 5 membri supleanţi.
În 2015, Parlamentul României (Camera Deputaţilor) şi APM au organizat la București Seminarul regional cu tema Provocările generate de un răspuns preventiv al justiţiei penale faţă de terorism şi luptătorii terorişti străini.
În perioada 14-16 februarie 2018, Parlamentul României (Camera Deputaților) a găzduit, la București, cea de-a 12-a sesiune plenară a APM.
[1] Consiliul Legislativ Palestinian
[2] Dialogul 5+5 este un forum guvernamental de cooperare şi securitate la nivel sub-regional, lansat oficial la Roma, în 1990, la care participă 10 ţări situate în partea de vest a bazinului Mării Mediterane: Algeria, Franţa, Italia, Libia, Malta, Mauritania, Maroc, Portugalia, Spania şi Tunisia.