Activităţi ale Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE

LEGISLATURA 2012-2016

- 2016 –

1. Cea de-a 15-a reuniune de iarnă a AP OSCE (Viena, 25 – 26 februarie) a inclus:

- reuniunea Comisiei permanente;

- reuniuni ale Comisiilor generale;

- sesiuni comune ale comisiilor;

- dezbaterea specială cu tema Criza migranţilor şi refugiaţilor în zona OSCE: consolidarea unui răspuns comun.

Cele trei comisii generale ale AP OSCE au organizat dezbateri speciale după cum urmează: securitatea transnaţională în spaţiul OSCE: combaterea terorismului - Comisia generală pentru probleme politice şi de securitate; gestionarea migraţiei: oportunităţi şi provocări economice în regiunea OSCE - Comisia generală pentru economie, ştiinţă, tehnologie şi mediu; drepturile omului aplicabile migranţilor şi refugiaţilor - Comisia generală pentru democraţie, drepturile omului şi chestiuni umanitare.

Dl. senator Puiu Haşotti a luat cuvântul la dezbaterea specială cu tema Criza migranţilor şi refugiaţilor în zona OSCE: consolidarea unui răspuns comun, salutând iniţiativa alegerii acestei teme, apreciind că este necesar să se transmită un semnal politic important cu privire la angajamentul politicienilor de a identifica răspunsuri eficiente la provocările actuale în materie de securitate, terorism şi migraţie ilegală în spaţiul OSCE.

Dl. Haşotti a arătat că, având în vedere implicaţiile şi consecinţele imediate ale crizei migranţilor şi refugiaţilor, care a generat o nouă situaţie de urgenţă, este necesar să se utilizeze întregul potenţial al OSCE, iar statele participante trebuie să implementeze angajamentele asumate în domeniul migraţiei, al managementului frontierelor şi al combaterii traficului de persoane.

Senatorul român a precizat că OSCE ar putea contribui la conturarea unui răspuns eficient la adresa provocărilor existente prin consultare şi cooperare cu alte organizaţii regionale sau internaţionale relevante, unele mult mai bine plasate în gestionarea acestui tip de situaţii.

În încheiere, dl. Haşotti a precizat că România a pledat în mod constant pentru o abordare strategică cuprinzătoare a cauzelor primare ale migraţiei, care să includă măsuri economice, sociale şi educaţionale în statele de origine, precum şi soluţionarea conflictelor şi situaţiilor de criză aflate la originea situaţiei actuale. În acest sens, şi ţinând seama de interacţiunea OSCE cu Partenerii de Cooperare Mediteraneeni şi Asiatici, OSCE ar putea oferi o platformă regională pentru aprofundarea dialogului şi cooperării între statele de origine, de tranzit şi de destinaţie ale migranţilor şi refugiaţilor, cu accent pe abordarea multidimensională a surselor insecurităţii.

Din delegaţia care a participat la cea de-a 15-a reuniune de iarnă a AP OSCE au făcut parte: dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dna. senator Doina Silistru, vice-lider al Grupului parlamentar al PSD şi dl. senator Puiu Haşotti, membri titulari ai delegaţiei.

2. Cea de a 25-a Sesiune Anuală a AP OSCE (Tbilisi, 1-5 iulie) a adoptat Declaraţia de la Tbilisi cu tema “25 de ani de cooperare parlamentară: instaurarea unui climat de încredere prin dialog”. Documentul final al sesiunii include rezoluţiile adoptate în comisii şi rezoluţii „suplimentare” pe teme de actualitate, precum: consolidarea relaţiilor dintre AP OSCE şi OSCE; accesul nerestricţionat al membrilor AP OSCE care participă la manifestări oficiale sau la alte activităţi parlamentare ale OSCE; posibile/eventuale contribuţii ale AP OSCE la formularea unui răspuns eficace la situaţiile de criză şi de conflict; conflictul din Georgia; reconsolidarea securităţii europene, un proiect comun; Republica Moldova; îmbunătăţirea cooperării şi măsurile de consolidare a încrederii în regiunea Mării Baltice; intervenţia împotriva corupţiei în regiunea OSCE pentru consolidarea statului de drept; cea de-a 30-a aniversare a catastrofei de la Cernobâl; încălcarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în Republica Autonomă Crimeea şi în oraşul Sevastopol; coordonarea în aplicarea legii pentru combaterea exploatării sexuale şi a traficului de copii de către delicvenţi sexuali cunoscuţi; apel la intervenţia OSCE în lupta împotriva violenţei şi discriminării; drepturile refugiaţilor; provocările de securitate determinate de migraţie; integrarea analizei pe criterii de gen şi a principiului parităţii de gen în răspunsul la criza migranţilor şi refugiaţilor; necesitatea echipării avioanelor de transport de pasageri cu mijloace tehnice suplimentare pentru monitorizarea condiţiilor la bord în timp real.

S-au adresat Adunării: dl. Giorgi Margvelashvili, preşedintele Georgiei; dl. David Usupashvili, preşedintele Parlamentului georgian; dl. Giorgi Kvirikashvili, prim-ministrul acestei ţări; dl. Ilkka Kanerva (Finlanda), preşedintele AP OSCE; dl. Frank-Walter Steinmeier, preşedintele în exerciţiu al OSCE, ministrul de externe al Republicii Federale Germania.

Lucrările s-au desfăşurat în plen şi în cele trei comisii generale unde au fost examinate rapoarte şi au fost adoptate rezoluţii pe tema generală: Delegaţia română a contribuit cu amendamente la rezoluţiile privind Georgia şi Republica Moldova, respectiv:

- în rezoluţia privind Conflictul din Georgia, preşedinţia germană în exerciţiu a OSCE este încurajată să examineze posibilităţile de restabilire a unei prezenţe eficiente a OSCE în întreaga ţară, ceea ce ar consolida substanţial participarea OSCE la Discuţiile Internaţionale de la Geneva şi Mecanismele de Prevenire şi Răspuns la Incidente, precum şi în implementarea măsurilor de creştere a încrederii;

- în rezoluţia privind Republica Moldova, sunt evidenţiate implicaţiile pozitive care decurg din implementarea, de la 1 ianuarie 2016, a Acordului de liber schimb dintre Republica Moldova şi UE în regiunea transnistreană; totodată, este propusă susţinerea eforturilor pentru lansarea dialogului dintre membrii Parlamentului moldovean şi reprezentanţii legislativului de la Tiraspol, sub auspiciile Echipei Parlamentare a AP OSCE pentru Republica Moldova.

La finalul sesiunii a fost aleasă noua structură de conducere a Adunării. Dna. Christine Muttonen (Austria) este noua preşedintă a AP OSCE pentru un mandat de un an. De asemenea, dl. deputat Victor Paul Dobre, membru în Delegaţia Parlamentului României la AP OSCE a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Adunării.

Senatul României a fost reprezentat la această reuniune de dna. senator Doina Silistru, membră a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE, preşedinta Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

2. Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Skopje, 29 septembrie-2 octombrie) a inclus:

- Forumul mediteranean cu tema Promovarea securităţii şi cooperării în regiunea mediteraneană;

- Conferinţa parlamentară cu tema Întărirea măsurilor de consolidare a încrederii şi bunei guvernanţe în regiunea OSCE;

- reuniunea Comisiei permanente.

În cadrul Forumului mediteranean cu tema Promovarea securităţii şi cooperării în regiunea mediteraneană, participanţii au abordat aspecte legate de criza refugiaţilor şi a migranţilor, conflictele din regiunea mediteraneană, ameninţarea extremismului violent.

Agenda conferinţei parlamentare cu tema Întărirea măsurilor de consolidare a încrederii şi bunei guvernanţe în regiunea OSCE a inclus următoarele subiecte: Buna guvernanţă ca premisă a promovării dezvoltării economice în regiunea OSCE; Îmbunătăţirea guvernanţei migraţiei internaţionale din perspectiva respectării drepturilor omului; Dezvoltarea instituţiilor democratice şi drepturile omului în Europa de Sud-Est: rolul OSCE (tema a fost examinată în cadrul unei mese rotunde la care au fost invitaţi şefii celor şase Misiuni OSCE din teren din regiune, respectiv Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru, Serbia şi Skopje).

Cei peste 170 de parlamentari din statele membre ale Adunării prezenţi la reuniune au examinat provocările continue şi emergente în materie de securitate din spaţiul OSCE, precum şi rolul parlamentarilor în stimularea cooperării necesare pentru soluţionarea situaţiilor de conflict.

Senatul României a fost reprezentat la această reuniune de dna. senator Doina Silistru membră a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE, preşedinta Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Misiuni de monitorizare electorală

w Dna. senator Doina Silistru, membră a Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE, a participat, în calitate de observator, la Misiunea AP OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din Republica Kazahstan (20 martie a.c.) şi a alegerilor parlamentare din Federaţia Rusă (18 septembrie a.c.).

w Dl. senator Puiu Haşotti, membru al Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE, a participat, în calitate de observator, la Misiunea AP OSCE de monitorizare a alegerilor generale din Statele Unite ale Americii (8 noiembrie a.c.).

- 2015 –

1. Cea de-a 14-a reuniune de iarnă a AP OSCE (Viena, 18 – 20 februarie) a inclus:

- Forumul mediteranean cu tema Promovarea securităţii şi cooperării în regiunea mediteraneană;

- reuniunea Comisiei permanente;

- reuniuni ale Comisiilor generale;

- sesiuni comune ale comisiilor;

- dezbaterea specială cu tema Răspunsul OSCE la criza din şi din vecinătatea Ucrainei.

Cele trei comisii generale ale AP OSCE au organizat dezbateri speciale, după cum urmează: securitatea transnaţională în regiunea OSCE: combaterea terorismului - Comisia generală pentru probleme politice şi de securitate; cooperarea în domeniul securităţii energetice în regiunea OSCE - Comisia generală pentru economie, ştiinţă, tehnologie şi mediu;situaţia migranţilor şi refugiaţilor din perspectiva drepturilor omului - Comisia generală pentru democraţie, drepturile omului şi chestiuni umanitare.

La dezbaterea specială, din ultima zi a reuniunii, a luat cuvântul dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu, subliniind că România se pronunţă pentru rezolvarea pe cale paşnică a crizei din Ucraina şi din vecinătatea acesteia şi susţine unitatea, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a acestei ţări, condamnând, totodată, anexarea ilegală a Crimeei şi a oraşului Sevastopol de către Federaţia Rusă. Senatorul român a evidenţiat importanţa aplicării urgente şi integrale a acordurilor de la Minsk din septembrie 2014, precum şi a „pachetului de măsuri” din 12 februarie 2015, îndemnând toate părţile implicate să respecte prevederile convenite în aceste documente.

Dl. Ungureanu a precizat că, din perspectiva dimensiunii politico-militare, Documentul de la Viena pune la dispoziţie măsurile de creştere a încrederii şi securităţii în spaţiul OSCE şi s-a pronunţat pentru implementarea acestuia şi pentru modernizarea şi adaptarea lui la noile situaţii survenite ca urmare a conflictului din Ucraina şi din vecinătatea acestei ţări.

Dl. Mihai-Răzvan Ungureanu a arătat că este necesar să se prevină apariţia unui nou conflict prelungit în regiune şi a solicitat măsuri ferme pentru rezolvarea actualelor conflicte prelungite din regiunea Mării Negre.

Senatorul român a menţionat că România va continua să sprijine parcursul european şi euro-atlantic al Ucrainei, relevând, totodată, necesitatea ca aceasta să continue reformele în domeniile constituţional, legislativ, al promovării statului de drept şi bunei guvernanţe, precum şi al respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Din delegaţie au făcut parte: dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dna. senator Doina Silistru, vice-lider al Grupului parlamentar al PSD şi dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu, membri titulari ai delegaţiei.

2. Cea de a 24-a Sesiune Anuală a AP OSCE (Helsinki, 5 – 9 iulie) a adoptat Declaraţia de la Helsinki - cu tema Evocând spiritul de la Helsinki – care include rezoluţiile celor trei comisii generale şi rezoluţii „suplimentare” pe teme precum: Helsinki+40: să construim viitorul OSCE; continuarea încălcărilor evidente, grave şi nesancţionate ale angajamentelor OSCE şi ale normelor internaţionale de către Federaţia Rusă; aderarea la principiile de la Helsinki în relaţiile inter-statale în spaţiul OSCE; Codul de conduită al OSCE privind aspectele politico-militare ale securităţii: creşterea nivelului de conştientizare, diseminarea, îmbunătăţirea implementării şi sferei de acţiune; faza de cooperare în studiul frontierelor după conflict: noile instrumente şi noii actori care permit lărgirea viziunii asupra ciclului unui conflict; o reformă legislativă globală privind combatanţii terorişti străini provenind din spaţiul OSCE; combaterea traficului de fiinţe umane pe pieţele de bunuri şi servicii; provocări legate de mediu şi perspective economice în Nordul Îndepărtat; modernizarea sistemului de contribuţii naţionale la bugetul OSCE; persoanele dispărute în contextul conflictelor armate; cetăţenii ucraineni răpiţi sau deţinuţi ilegal în Federaţia Rusă; tragedia morţilor din Mediterana - necesitatea identificării urgente a unor soluţii; femeile şi fetele vulnerabile ca urmare a unui conflict armat, a unei crize sau din cauza statutului lor de minoritate

Programul reuniunii a inclus prezentarea Raportului Final al Proiectului Helsinki+40, care a reprezentat unul dintre principalele evenimente ale acestei sesiuni. Documentul sintetizează observaţiile şi sugestiile formulate de parlamentari, foşti membri ai CSCE/OSCE, diplomaţi, reprezentanţi ai mediului academic, în cadrul seminariilor organizate în ultimii doi ani la Moscova, Washington, Stockholm, Copenhaga, Belgrad şi Helsinki. Recomandările privind reformarea şi consolidarea OSCE, din Raportul Final al Proiectului, includ inter alia: limitarea situaţiilor în care deciziile sunt luate prin consens; sporirea investiţiilor în misiunile de teren ale OSCE; intensificarea măsurilor privind controlul armamentului; consolidarea rolului AP OSCE în cadrul Organizaţiei.

Din delegaţie au făcut parte dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dna. senator Doina Silistru, vice-lider al Grupului parlamentar al PSD şi dl. senator Puiu Haşotti, membri ai Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE.

3. Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Ulan Bator, 15-18 septembrie), a inclus:

- Conferinţa parlamentară cu tema Abordarea provocărilor în materie de securitate în regiunea OSCE şi în afara acesteia: rolul parlamentarilor în promovarea cooperării regionale;

- reuniunea Comisiei permanente.

Pe ordinea de zi a Conferinţei parlamentare s-au aflat următoarele subiecte: securitatea regională, combaterea terorismului, traficul de fiinţe umane: rolul OSCE şi al cooperării regionale; provocările de natură economică din regiune, securitatea alimentară, reducerea riscului dezastrelor şi gestionarea apei: cooperarea cu organizaţiile internaţionale; dezvoltarea instituţiilor democratice, drepturile omului, libertatea presei, toleranţa religioasă şi egalitatea de gen.

În marja Conferinţei parlamentare a fost organizată o masă rotundă pe tema securităţii şi cooperării în Asia Centrală, la care au participat şefii Misiunilor OSCE în teren din regiune, respectiv din Kazahstan, Republica Kârgâză, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Din delegaţie au făcut parte dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, şeful delegaţiei române la această reuniune şi dna. senator Doina Silistru, vicelider al Grupului parlamentar al PSD.

Misiuni de monitorizare electorală

w Dna. senator Doina Silistru, membră a Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE, a participat, în calitate de observator, la Misiunile AP OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare din Republica Turcia (7 iunie a.c.) şi a alegerilor prezidenţiale din Republica Belarus (11 octombrie a.c.).

w Dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, membru al Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE, a participat în calitate de observator la Misiunea AP OSCE de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din Republica Turcia (1 noiembrie a.c.).

- 2014 -

1. Cea de-a 13-a reuniune de iarnă a AP OSCE (Viena, 13 – 14 februarie) a inclus:

- reuniunea Comisiei permanente;

- reuniuni ale Comisiilor generale;

- sesiuni comune ale comisiilor;

- dezbaterea specială cu privire la situaţia actuală din Ucraina.

Din delegaţie au făcut parte: dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dl. senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL, dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu, vice-lider al Grupului parlamentar al PD-L şi dna. senator Doina Silistru, membri titulari.

2. Cea de-a 23-a Sesiune Anuală a AP OSCE (Baku, 28 iunie – 2 iulie) a adoptat Declaraţia de la Baku cu tema Helsinki+40: către securitatea umană pentru toţi care include rezoluţiile celor trei comisii generale, precum şi rezoluţii „suplimentare” pe teme precum : încălcări evidente, grave şi nesancţionate ale principiilor de la Helsinki de către Federaţia Rusă; reforma imigrării; protecţia bunurilor culturale in spaţiul OSCE; măsuri de prevenire şi urmărire penală a traficului de copii în scopul exploatării sexuale; protecţia şi promovarea drepturilor socio-economice în spaţiul OSCE; dezvoltarea capacităţii de mediere în zona OSCE; situaţia refugiaţilor în spaţiul OSCE; OSCE la 40 de ani – o regiune a încrederii şi a coexistenţei reciproc avantajoase; combaterea torturii; controlul democratic al sectoarelor public şi privat ale securităţii; securitatea alimentară, resursele limitate de apă şi stabilitatea în spaţiul OSCE;cooperarea regională în Europa de Sud-Est; lupta împotriva terorismului; angajamentul OSCE în privinţa Afganistanului.

Programul sesiunii a inclus două dezbateri speciale, după cum urmează: Intensificarea extremismului, radicalismului şi a xenofobiei: provocări pentru regiunea OSCE şi Situaţia din Ucraina.

La dezbaterea specială privind Situaţia din Ucraina, dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu a avut o intervenţie în cadrul căreia a felicitat autorităţile ucrainene pentru modul în care au organizat alegerile prezidenţiale, care au fost libere, corecte şi transparente, oferind astfel legitimitate democratică noului preşedinte, Petro Poroşenko. Dl. senator a arătat că: alegerile parlamentare anticipate, care vor conduce la alegerea unui nou parlament (Rada), sunt, de asemenea, importante pentru procesul de restructurare a statului, în beneficiul întregului popor ucrainean; succesul reformei constituţionale reprezintă o condiţie esenţială în asigurarea suveranităţii şi stabilităţii pe termen lung a Ucrainei, iar în acest sens, OSCE poate asigura sprijinul necesar autorităţilor ucrainene; ca stat vecin, România se pronunţă pentru o Ucraină stabilă, prosperă şi paşnică şi susţine unitatea, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a acestei ţări, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional.

Dl. senator Ungureanu a subliniat că Ucraina, în demersurile de redefinire a unui cadru coerent privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale, trebuie să ţină seama de interesele şi aşteptările tuturor minorităţilor care locuiesc pe teritoriul său, inclusiv cea română şi să respecte obligaţiile pe care şi le-a asumat prin convenţiile internaţionale privind protecţia drepturilor fundamentale ale omului. A menţionat, în acelaşi timp, că România sprijină acţiunile întreprinse de OSCE, considerând că, în actuala criză din Ucraina, rolul acestei organizaţii este foarte important, iar mecanismele şi instrumentele de care dispune pot contribui în mod eficient la soluţionarea conflictului. A fost exprimată speranţa că discuţiile în format trilateral (Ucraina, Rusia şi Preşedinţia în exerciţiu a OSCE) vor conduce, în curând, la un acord de încetare a focului.

Din delegaţie au făcut parte dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dl. senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL, dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu, vice-lider al Grupului parlamentar al PD-L şi dna. senator Doina Silistru, membri ai Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE.

3. Reuniunea de toamnă a AP OSCE (Geneva, 3-5 octombrie) a inclus:

- Forumul mediteranean cu tema Gestionarea actualelor provocări la adresa securităţii în regiunea mediteraneană: rolul OSCE;

- Conferinţa parlamentară cu tema Noi provocări în materie de securitate: rolul parlamentelor;

- reuniunea Comisiei permanente.

În cadrul Conferinţei parlamentare a avut loc o dezbatere privind criza din Ucraina şi eforturile de dezamorsare a situaţiei. Din partea Delegaţiei Parlamentului României la AP OSCE a luat cuvântul dl. senator Puiu Haşotti, care a salutat încheierea acordului de încetare a focului, din 5 septembrie, exprimându-şi în acelaşi timp îngrijorarea faţă de încălcările survenite ulterior. Dl. senator a evidenţiat faptul că România susţine unitatea, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional, subliniind că mecanismele şi instrumentele de care dispune OSCE pot contribui în mod eficient la prevenirea escaladării conflictului şi, în cele din urmă, la identificarea unei soluţii paşnice.

Din delegaţie au făcut parte dl. senator Vasile Nistor, vicepreşedinte al Senatului, dl. senator Puiu Haşotti, liderul Grupului parlamentar al PNL şi dna. senator Doina Silistru, vice-lider al Grupului parlamentar al PSD, membri ai Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE.

Misiuni de monitorizare electorală

Dna. senator Doina Silistru, membră a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), a participat, în calitate de observator, la Misiunea AP OSCE de monitorizare a alegerilor Parlamentare din Republica Moldova, care au avut loc în ziua de 30 noiembrie a.c.

- 2013 -

1. Cea de-a 12-a reuniune de iarnă a AP OSCE (Viena, 21 - 22 februarie) a inclus:

- reuniunea Comisiei permanente;

- reuniuni ale Comisiilor generale;

- sesiuni comune ale comisiilor;

- dezbaterea specială cu privire la modul în care OSCE ar trebui să răspundă crizelor din Siria, Sahel şi Africa de Nord.

În intervenţia sa din cadrul dezbaterii speciale, dl. senator Mihai-Răzvan Ungureanu s-a referit la importanţa susţinerii proiectelor de reconstrucţie în zonele afectate de conflictul din Africa de Nord, utilizând mecanismele şi instrumentele organizaţiei, în scopul promovării securităţii, democraţiei şi dezvoltării durabile în această regiune. Dl. senator a arătat că securitatea regiunii mediteraneene este vitală pentru stabilitatea regiunii extinse a OSCE şi de aceea partenerii mediteraneeni trebuie implicaţi în Procesul Helsinki+40, printr-o abordare strategică a cooperării pe toate cele trei dimensiuni ale securităţii; este necesar ca OSCE să pună la dispoziţia partenerilor mediteraneeni de cooperare experienţa şi expertiza acumulate în domenii precum stabilizarea post-conflict, migraţia şi integrarea, abordarea globală a securităţii; trebuie identificate noi modalităţi de combatere a ameninţărilor transnaţionale, îndeosebi extremismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, ameninţările de securitate cibernetică, crima organizată, traficul de arme, de droguri şi de persoane.

Din delegaţie au făcut parte: dl. senator Mihai Răzvan Ungureanu, vice-lider al Grupului parlamentar al PD-L şi dna. senator Doina Silistru membri titulari.

2. Cea de-a 22-a Sesiune Anuală a AP OSCE (Istanbul, 29 iunie – 3 iulie) a adoptat Declaraţia de la Istanbul cu tema Helsinki+40, care include rezoluţiile celor trei comisii generale şi 23 de rezoluţii „suplimentare” pe teme de actualitate precum: transparenţa şi responsabilitatea în cadrul instituţiilor OSCE; procesul de soluţionare a conflictului transnistrean; criza umanitară din Siria; Guantanamo; Belarus; libertatea mass-media; securitatea cibernetică;dimensiunea de mediu a securităţii energetice; migraţia forţei de muncă; consolidarea instituţiilor societăţii civile în spaţiul OSCE; rolul educaţiei în combaterea rasismului, xenofobiei, şi a altor forme de intoleranţă şi discriminare.

3. Reuniunea de toamnă a Adunării (Budva, Muntenegru, 13 – 15 octombrie) au inclus:

- Conferinţa parlamentară cu tema Abordarea ameninţărilor transnaţionale şi protecţia drepturilor omului: rolul OSCE;

- Forumul Mediteranean al APOSCE cu tema Mediterana: uniune a civilizaţiilor;

- dezbaterea specială cu tema: Situaţia din Siria (în cadrul Formului Mediteranean);

- reuniunea Comisiei permanente.