ADUNAREA  PARLAMENTARĂ NATO

I.         PREZENTARE GENERALĂ

Ø Istoric, componenţă

Adunarea a fost înfiinţată în 1955, la Paris. Cunoscută iniţial sub numele de „Conferinţa Membrilor Parlamentelor din Ţările NATO”, organizaţia a fost denumită succesiv „Conferinţa Parlamentarilor NATO” şi apoi „Adunarea Nord-Atlantică”, în prezent denumirea oficială fiind „Adunarea Parlamentară NATO” (AP NATO).

AP NATO are 257 membri cu drepturi depline din parlamentele celor 28 de ţări membre NATO: SUA (36 membri), Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, (câte 18 membri), Canada, Polonia, Spania, Turcia (câte 12 membri), România (10 membri), Belgia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Olanda, Portugalia (câte 7 membri), Bulgaria (6 membri), Danemarca, Norvegia, Slovacia, Croaţia (câte 5 membri), Lituania şi Albania (4 membri), Estonia, Islanda, Letonia, Luxemburg, Slovenia (câte 3 membri). Fiecare membru al Adunării are un supleant.

Delegaţiile naţionale ale ţărilor membre reflectă componenţa politică din parlamentele respective, fiind cât se poate de reprezentative. Delegaţii sunt numiţi de parlamentele naţionale, potrivit procedurilor interne ale fiecăruia.

La unele dintre activităţile Adunării participă şi membrii delegaţiilor parlamentare din: 1 ţară cu statut de invitat (Muntenegru[1]), 12 ţări asociate[2] (Ucraina, Austria, Azerbaidjan, Suedia, Elveţia, Georgia, Armenia, Republica Moldova, FYROM, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda, Serbia), 4 ţări mediteraneene asociate (Algeria, Israel, Iordania, Maroc), 7 ţări cu statut de observator (Australia, Egipt, Japonia, Kazahstan, Republica Coreea, Tunisia şi Statul Palestina – Consiliul Legislativ Palestinian). Membrii asociaţi nu au drept de vot asupra rapoartelor şi rezoluţiilor Adunării, nu pot fi aleşi în conducerea Adunării şi nu contribuie la bugetul acesteia. 

Adunări interparlamentare precum Adunarea Parlamentară a OSCE (APOSCE) şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) pot trimite, de asemenea, delegaţii de maxim 2 membri. Parlamentul European trimite 10 delegaţi la sesiunile Adunării, care participă la majoritatea activităţilor Comisiilor şi Subcomisiilor.

Ocazional, la anumite activităţi ale Adunării sunt invitaţi să participe şi reprezentanţi ai altor parlamente sau organizaţii. De exemplu, la seminariile Grupului Special pentru Orientul Mijlociu şi Mediterana sunt invitaţi reprezentanţi ai parlamentelor din ţările Orientului Mijlociu şi Africii de Nord.

Ø Obiective

Obiectivele de bază ale Adunării Parlamentare NATO sunt legate direct de rolul parlamentelor membre în domeniul apărării şi securităţii, avându-se în vedere caracterul interparlamentar al Adunării:

• promovează dialogul între parlamentari pe probleme majore de securitate;
• facilitează conştientizării şi înţelegerii, la nivelul parlamentelor, a problemelor cheie de securitate şi a politicilor Alianţei;
• oferă NATO şi guvernelor membre o evaluare a opiniei parlamentare colective;
• asigură o mai mare transparenţă politicilor NATO şi, prin aceasta, un grad mai mare de răspundere colectivă;
• contribuie la întărirea relaţiei transatlantice.

Începând cu 1989, obiectivelor de bază ale Adunării li s-au adăugat şi următoarele:

• sprijinirea dezvoltării democraţiei parlamentare în tot spaţiul Euro-Atlantic, prin integrarea parlamentarilor din ţările nemembre la activităţile Adunării;
• sprijinirea directă a parlamentelor ţărilor care şi-au exprimat activ dorinţa de a deveni membre ale Alianţei;
• dezvoltarea cooperării cu ţările care nu doresc să devină membre;
• sprijinirea dezvoltării mecanismelor parlamentare, a practicilor şi „know how-ului”, esenţiale pentru controlul democratic efectiv al forţelor armate.

Ø Structură organizatorică

Biroul Adunării este constituit din: Preşedinte (în prezent: dl. Paolo ALLI, Italia), 5 vicepreşedinţi, trezorier şi Secretarul general.

Comisia Permanentă a Adunării este alcătuită din câte 1 membru al fiecărei delegaţii (de regulă, şeful delegaţiei), membrii Biroului, preşedinţii Comisiilor de specialitate şi preşedintele Grupului de lucru special. În cadrul Comisiei Permanente, doar şefii delegaţiilor au drept de vot (câte 1 vot pentru fiecare ţară membră).

Comisia Permanentă examinează chestiuni de ordin politic şi administrativ şi coordonează lucrările Adunării.

Adunarea îşi desfăşoară activitatea în Comisii, Grupuri de lucru (GSM - Grupul Special pentru Orientul Mijlociu şi Mediterana) şi plen.

Comisii şi Subcomisii:

1. Comisia pentru Dimensiunea Civilă a Securităţii

Subcomisia pentru guvernare democratică

2.   Comisia pentru Apărare şi Securitate

Subcomisia de cooperare transatlantică în materie de apărare şi securitate

Subcomisia privind viitorul securităţii şi capacităţii de apărare

3.   Comisia Economică şi de Securitate

Subcomisia de cooperare şi convergenţă economică Est-Vest

Subcomisia pentru relaţii economice transatlantice

4.   Comisia Politică

     Subcomisia privind partenerii NATO

Subcomisia pentru relaţii transatlantice

5.   Comisia pentru Ştiinţă şi Tehnologie

Subcomisia privind proliferarea tehnologiei militare

În cadrul Adunării funcţionează şi două organisme de lucru speciale: Consiliul interparlamentar Ucraina-NATO şi Consiliul interparlamentar Georgia-NATO.

Membrii AP NATO sunt afiliaţi la trei Grupuri politice, respectiv: Conservatori, Creştin Democraţi şi Asociaţi; Liberali şi Democraţi; Socialişti.

Ø Activităţile AP NATO

Esenţa lucrărilor Adunării este dusă la îndeplinire de cele 5 Comisii şi 8 Subcomisii ale Adunării, care acoperă majoritatea problemelor politice majore şi de securitate care preocupă Alianţa.

Comisiile elaborează rapoarte şi pregătesc recomandări politice generale, care sunt examinate

în cadrul sesiunii de primăvară şi adoptate de către plenul Adunării, la sesiunea de toamnă

(numită şi „anuală”). După adoptare, Recomandările politice generale sunt comunicate

parlamentelor din ţările membre şi asociate, precum şi conducerii NATO. Secretarul General al

NATO răspunde în scris fiecărei Recomandări.

Pentru adoptarea documentelor AP NATO (rapoarte, rezoluţii, recomandări, declaraţii, opinii)

este necesară majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate.

Rapoartele, rezoluţiile şi alte documente ale AP NATO pot fi consultate aici.

Între cele două sesiuni plenare (de obicei, sesiunea de primăvară se desfăşoară în a doua parte a lunii mai, iar sesiunea „anuală” în luna octombrie sau noiembrie), Comisiile şi Subcomisiile organizează vizite de lucru în diferite zone de interes pentru problematica Alianţei.

Comisiile şi Subcomisiile se pot reuni şi cu alte ocazii - de exemplu, Comisia pentru Apărare şi Securitate şi Comisia Politică sunt convocate anual, în luna februarie, la Bruxelles, la o reuniune cu înalţi oficiali ai NATO.

Anual, în luna decembrie, în SUA are loc Forumul Parlamentar Transatlantic. Organizat în cooperare cu Consiliul Atlantic al SUA şi Universitatea Naţională de Apărare, Forumul permite parlamentarilor AP NATO să dezbată cu experţi politici americani diverse chestiuni privind Alianţa.

AP NATO organizează seminarii „Rose-Roth”, seminarii ale Grupului Special pentru Orientul Mijlociu şi Mediterana, seminarii de pregătire pentru parlamentari şi staff, precum şi participări la misiuni de monitorizare a alegerilor.

Limbile de lucru ale AP NATO sunt engleza şi franceza.

Secretariatul Internaţional al AP NATO are sediul la Bruxelles.

II.       PARTICIPAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

Începând cu 2004, Delegaţia Parlamentului României la AP NATO este formată din 10 membri titulari şi 10 supleanţi.

Desemnarea membrilor în delegaţia la AP NATO se face la începutul fiecărei legislaturi, de către Grupurile politice din Parlamentul României, conform algoritmului de reprezentare rezultat în urma alegerilor parlamentare.

Membrii desemnaţi ai Delegaţiei Parlamentului României la AP NATO îşi exprimă opţiunea pentru cele 5 Comisii ale Adunării şi Grupul Special pentru Orientul Mijlociu şi Mediterana (GSM). Conform regulamentului AP NATO, României îi revin 3 locuri în Comisia politică, 3 locuri în Comisia pentru apărare şi securitate, 2 locuri în Comisia economică şi de securitate, 1 loc în Comisia pentru dimensiunea civilă a securităţii şi 1 loc în Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie. României îi revin şi 2 locuri în Grupul Special pentru Orientul Mijlociu şi Mediterana.

Delegaţia desemnează 1 membru în Comisia Permanentă a Adunării (şeful Delegaţiei).

***

Parlamentul României a organizat două sesiuni ale AP NATO, în 1997 (a 43-a sesiune anuală, Bucureşti, 9-15 octombrie) şi în 2011 (a 57-a sesiune anuală, Bucureşti, 7-10 octombrie). În perioada 6-9 octombrie 2017, va avea loc Bucureşti cea de-a 63-a Sesiune anuală a AP NATO.

---

[1] În decembrie 2015,  Muntenegru a fost invitat oficial să adere la NATO. Protocolul de aderare este în curs de ratificare.

[2] Ca urmare a acţiunilor întreprinse de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, AP NATO a decis în 2014 suspendarea statutului de membru asociat al acestei ţări. În prezent, parlamentarii ruşi nu mai pot asista la lucrările Adunării.