Joi, 19 iulie 2018, doamna senator Gabriela Crețu, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Senatului României a participat la dezbaterea “The Road to Sibiu, from Sofia, via Vienna” organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
La evenimentul moderat de jurnalistul Dan Cărbunaru au mai participat doamna Angela Cristea, șeful Reprezentanței CE în România, domnul Ognian Zlatev, șeful Reprezentanței CE în Bulgaria, doamna Lilyana Pavlova, ministru al Președinției bulgare a Consiliului UE, doamna Isabel Rauscher, ambasadorul Republicii Austria în România, domnul Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene, precum și organizații ale societății civile implicate în Președințiile bulgare, austriece și române.
În cadrul intervenției sale din panelul “The Role of 'Honest broker' on the Future of Europe”, doamna senator Gabriela Crețu a salutat în primul rând realizările Președinției Bulgare, urându-i succes doamnei Isabel Rauscher, ambasadoarea Austriei, țară care tocmai a preluat pentru următoarele 6 luni Președinția rotativă a Consiliului UE.
În calitate de senator și președinte al Comisiei pentru afaceri europene, domnia sa a prezentat dimensiunea parlamentară a deținerii Președinției Consiliului UE de către țara noastră. “Parlamentul exercită controlul politic asupra Guvernului; a participat încă din faza de început la elaborarea priorităților Președinției, propunând chiar primul proiect. De asemenea, a oferit sprijinul politic necesar aplicării pozițiilor luate și stă cumva în spatele deciziilor ce trebuie duse la îndeplinire, dându-le greutatea politică necesară. Totodată, rolul parlamentului este unul și de interfață în sensul în care, spre deosebirea de Guvern, care este centrat pe dosarele negociate și rezolvate, noi trebuie să le vorbim oamenilor despre acele politici și valori pe care vrem să le apărăm sau să le promovăm în interesul lor”.
Cu toate acestea, doamna senator Gabriela Crețu a atras atenția că Președinția nu trebuie să fie un proiect de țară. „Nu cred că este un proiect de țară să deținem Președinția, poate fi doar o oportunitate și un test de normalitate. Este o oportunitate de creștere, pentru că ne întărim cunoașterea politicilor europene, capacitatea administrativă și încrederea în cele două sensuri. Pe de o parte, avem șansa de a căpăta încredere în noi înșine deoarece, fiind un stat nou într-un sistem destul de complex și într-un moment european destul de delicat, suntem tentați să credem că nu vom fi capabili; pe de altă parte, avem șansa dezvoltării încrederii în partenerii europeni de discuții. Când îi cunoști în mod direct, ești capabil să construiești cu adevărat ceva bun pentru Europa.”
În egală măsură, doamna Gabriela Crețu și-a exprimat speranța că „deținând Președinția Consiliului UE vom renunța cu toții la povestea că tot ce este bun vine de la Guvern iar tot ce este rău vine de la Bruxelles. Acum nu vom mai putea invoca Bruxelles-ul drept generator de decizii rele, atât timp cât chiar noi vom fi el, cu ghilimelele de rigoare. În plus, sper ca alegerile europarlamentare care se vor desfășura anul viitor să se concentreze pe teme europene comune într-o măsură mai mare decât de obicei, astfel încât să nu rămânem cantonați în probleme interne, ci să promovăm temele care ne unesc în conturarea viitorului Europei.”
La final, președintele Comisiei de afaceri europene a subliniat importanța definirii viitorului Europei: „Dacă Președinția Consiliului UE nu este un proiect de țară, viitorul Europei poate fi proiect de țară pentru că, în funcție de el, România își poate defini propriul său viitor. Pentru asta avem nevoie de o diagnoză excelentă în care să nu ne lăsăm amăgiți de teme de suprafață. La ora actuală, Europa trebuie să rezolve problema inegalităților în creștere atât între statele membre, cât și în interiorul acestora, să rezolve problema sistemului monetar și să definitiveze CFM cât mai repede. În plus, a 4-a revoluție tehnologică deja a început, creând probleme pe piața muncii, necesitând politici sociale și educaționale noi”.