În data de 15 martie 2016 a avut loc şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României
La primul punct de pe Ordinea de Zi a fost analizat L 153/2016 – Proiect de lege privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.
În ședința din 15 martie 2016, au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății (dl secretar de stat Răzvan Vulcănescu), ai producătorilor de tutun (Philip Morris, British American Tobacco), ai Centrului pentru Monitorizarea Politicilor Publice.
În urma consultării punctelor de vedere exprimate, membrii comisiei au hotărât introducerea unor amendamente conforme cu următoarele principii:
- modificarea prevederilor din legea propusă să se facă printr-un act normativ cu forță juridică de lege (principiul ierarhiei și a forței juridice a actelor normative) și nu prin ordin de ministru, care poate fi subiectiv și aflat pe perioadă determinată în funcția respectivă.
- prelungirea limitată a perioadei de tranziție pentru conformarea producției la noile cerințe, de la 20 mai 2016 la 20 noiembrie 2016. Motivul este stadiului actual al adoptarii actelor delegate și al transpunerii Directivei în legislația națională, producătorilor lipsindu-le cadrul legislativ adoptat care să le permită adaptarea producției în regim de securitate juridică, certitudine și predictibilitate. Propunerea prorogarii termenului limită de conformare a producției vine din imposibilitatea producătorilor de a introduce pe piață produse noi începând cu data de 20 mai 2016, raportat la întârzierea procesului de transpunere a directivei și de adoptare a legislației secundare în dreptul intern.
În şedinţa din 15 martie a.c., Comisia pentru Afaceri Europene a analizat proiectul de lege şi a hotărât, cu majoritate de voturi să adopte aviz favorabil pentru lege, cu amendamentele din anexa parte integrantă din aviz.
La punctul 2 de pe Ordinea de Zi a fost analizat L 131/2016 – Propunere legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate.
Prezenta propunere legislativă are ca obiectiv modificarea art. 799 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în vederea corelării cu prevederile Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European şi a Consiliului.
În şedinţa din 15 martie 2016, Comisia pentru Afaceri Europene a analizat L 131/2016 – Propunere legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte aviz negativ.
La punctul 3 de pe Ordinea de Zi a fost analizat L167/2016 – Proiect de Lege pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953, astfel cum a fost modificată, la Protocolul financiar anexat Convenţiei pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptat la Geneva la 18 martie 2004.
Din cauza lipsei instituțiilor de resort invitate să-și spună punctul de vedere, Comisia pentru Afaceri Europene a hotărât, cu majoritate de voturi, amânarea deciziei finale asupra acestui punct.
La punctul 4 de pe Ordinea de Zi a fost analizat L166/2016 – Proiect de Lege pentru ratificarea Acordului privind participarea Republicii Croaţia la Spaţiul Economic European, semnat de către Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Regatul Norvegiei şi Republica Croaţia, la 11 aprilie 2014, la Bruxelles şi de către România la 12 noiembrie 2014, la Bruxelles.
În şedinţa din 15 martie 2016, Comisia pentru Afaceri Europene a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte aviz favorabil, fără amendamente.
La punctul 5 de pe Ordinea de Zi a fost analizat L152/2016 – Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetic.
Proiectul de lege modifică şi completează Legea nr.121/2014 privind eficienţa energetică, în vederea asigurării transpunerii complete a Directivei 2012/27/UE (DEE) privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE. Procesul de transpunere a DEE în legislaţia naţională s-a realizat în cadrul unui grup de lucru interinstituţional coordonat la nivelul Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor și s-a finalizat cu publicarea Legii nr. 121/2014 privind eficienţa energetică în Monitorul Oficial al României.
Având în vedere complexitatea prevederilor DEE şi dificultatea transpunerii şi implementării unor prevederi în legislaţia naţională, în urma evaluării transpunerii directivei, la data de 29 aprilie 2015, Comisia Europeană(COM) a transmis autorităţilor române Avizul motivat în cauza nr. 2014/0367, având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere în legislația națională a directivei. Prin răspunsul la avizul motivat, pentru a restabili conformitatea cu legislația UE, România şi-a asumat faţă de COM comunicarea măsurilor care asigură transpunerea completă a DEE, în principal, următoarele:
• clarificarea modului în care organismele publice sunt încurajate să achiziţioneze doar produse, servicii, lucrări sau clădiri cu performanţe înalte de eficienţă energetică;
• unele prevederi privind conţinutul programelor de eficienţă energetică şi modul de contabilizare a economiilor de energie realizate, rezultate din măsuri de politică de eficienţă energetică;
• exceptarea operatorilor economici care consumă anual o cantitate de energie mai mare de 1000 tone echivalent petrol şi care pun în aplicare un sistem de management al energiei sau mediului, certificat, de la elaborarea unui audit energetic o dată la 4 ani;
• înlocuirea termenului ”sistem de contorizare inteligentă” cu ”sistem de măsurare inteligentă” pentru asigurarea coerenţei legislative naționale;
• introducerea obligaţiei de revizuire şi transmitere la ANRE a programelor pentru îmbunătățirea eficienţei energetice şi a rapoartelor de evaluare a potenţialului de creştere a eficienţei energetice a reţelelor de energie electrică şi gaze naturale;
• introducerea unor dispoziţii pentru sancţionarea neîndeplinirii unor obligaţii, prevăzute în DEE, prin completarea articolului privind contravenţiile.
În şedinţa din 15 martie 2015, Comisia pentru Afaceri Europene a analizat proiectul de lege și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte aviz favorabil, fără amendamente.
La punctul 6 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2015) 668 final– Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind un document european de călătorie pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală.
În cadrul sesiunii Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 15 martie au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi domnul Florea-Tiberiu Trifan - Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Au fost analizate Procesele Verbale de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru politică externă.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene a adoptat cu majoritate de voturi un raport cu următoarele observaţii:
I. Prezentul Regulament nu încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
II. Se consideră necesare şi importante:
1. Folosirea la nivelul documentelor unice de returnare a elementelor de securitate confirmate a fi acceptate de ţările terţe.
2. Continuarea negocierilor la nivel înalt cu ţările terţe pentru creşterea nivelului de acceptare a documentelor emise de statele membre în cadrul procesului de returnare.
La punctul 7 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2016) 39 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind mercurul şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008.
La lucrările comisiei din data de 15 martie au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe (dl Bogdan Badea, director).
Au fost analizate punctele de vedere primite de la Comisia pentru mediu, Comisia economică, industrii şi servicii și de la Comisia pentru sănătate publică.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene a adoptat cu majoritate de voturi un raport cu următoarele observaţii:
1. Se constată următoarele:
a) Prezenta propunere de Regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, întrucât obiectivele sale nu pot fi realizate la nivel naţional, iar măsurile propuse şi forma legislativă (regulament) sunt adecvate.
b) Transpunerea în acquis-ul Uniunii a dispoziţiilor Convenţiei de la Minamata, semnată la 10 octombrie 2013, care nu sunt încă acoperite de cerinţele juridice ale UE, pentru a permite Uniunii şi statelor membre să ratifice şi să pună în aplicare această convenţie. În acest sens, propunerea abordează lacunele identificate în urma evaluării acquis-ului Uniunii, care privesc următoarele aspecte:
• importul de mercur;
• exportul anumitor produse cu adaos de mercur;
• utilizarea mercurului în anumite procese de fabricaţie;
• utilizări noi ale mercurului în produse şi în procese de fabricaţie;
• utilizarea mercurului în mineritul aurifer artizanal şi la scară redusă şi
• utilizarea mercurului în amalgamul dentar
b) Obligaţiile care decurg din Convenţie şi care nu sunt încă transpuse în legislaţia UE ar trebuie să fie integrate într-un act juridic unic și în acest sens este oportun ca Regulamentul (CE) nr. 1102/2008 care, până în prezent, este unicul act juridic al Uniunii dedicat mercurului, să fie abrogat şi înlocuit, din motive de claritate juridică.
2. Se consideră necesare şi importante:
a) protejarea mediului şi a sănătăţii umane, cât şi asigurarea uniformităţii în ceea ce priveşte aspectele comerciale (interdicţii şi restricţii la export şi import care afectează mercurul, compuşii mercurului şi produsele cu adaos de mercur).
b) Prin promovarea ratificării convenţiei şi a intrării sale în vigoare, se va contribui la crearea unui mediu concurenţial global, promovând astfel competitivitatea industriei Uniunii, cu atât mai mult cu cât majoritatea dispoziţiilor convenţiei reflectă acquis-ul Uniunii.
La punctul 8 de pe Ordinea de Zi a fost analizat PACHETUL în domeniu fiscal:
- COM(2016) 25 final - Propunere de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.
- COM(2016) 26 final – Propunere de Directivă a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care afectează în mod direct funcţionarea pieţei interne.
În şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 15 martie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Finanţelor Publice (dl secretar de stat Attila Gyorgy) şi ale Ministerului Afacerilor Externe (doamna Antoaneta Barta, director).
Au fost analizate, de asemenea, Procesul verbal al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital nr. XXII 109/01.03.2016.
Prezenta directivă, care modifică Directiva 2011/16/UE a Consiliului ca parte a pachetului antievaziune al Comisiei, abordează prioritatea politică de combatere a evaziunii fiscale şi a planificării fiscale agresive.
Aceasta prevede obligaţia grupurilor de întreprinderi multinaţionale de a furniza, în fiecare an şi pentru fiecare jurisdicţie fiscală în care desfăşoară activităţi economice, anumite informaţii, inclusiv cuantumul veniturilor, profitul anterior impozitării veniturilor, impozitele pe venit plătite şi acumulate, numărul de salariaţi, capitalul social, câştigurile de capital reţinute şi activele corporale. Aceste informaţii vor permite autorităţilor fiscale să reacţioneze la practicile fiscale dăunătoare prin modificarea legislaţiei sau prin evaluări adecvate ale riscurilor şi audituri fiscale corespunzătoare.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât cu majoritate de voturi că Propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal - COM(2016) 25 respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
În ceea ce privește Propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care afectează în mod direct funcţionarea pieţei interne - COM(2016) 26, în şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 15 martie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Afacerilor Externe.
Au fost analizate, de asemenea, Procesul verbal al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital nr. XXII 110/01.03.2016 şi Procesul verbal al Comisiei economice, industrii şi servicii nr. XX 90/03.03.2016.
Prezenta directivă, „denumită adesea directiva împotriva evitării obligaţiilor fiscale”, stabileşte norme de combatere a practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care afectează în mod direct funcţionarea pieţei interne şi stabileşte norme împotriva evitării obligaţiilor fiscale în şase domenii specifice: deductibilitatea dobânzii; impozitarea la ieşire; clauza „switch-over” (trecerea de la scutirea fiscală la acordarea de credite); o normă generală anti-abuz; norme privind societăţile străine controlate (SSC) şi un cadru pentru a combate tratamentul neuniform al elementelor hibride.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât cu majoritate de voturi că Propunerea de Directivă a Consiliului de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care afectează în mod direct funcţionarea pieţei interne - COM(2016) 26 respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
La punctul 9 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2015) 598 - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor – O strategie în domeniul aviaţiei pentru Europa.
La lucrările comisiei din data de 15 martie 2016 au participat reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor (dl secretar de stat Ion Stanciu) și ai Ministerului Afacerilor Externe (dl Bogdan Badea, director).
În data de 7 decembrie 2015, Comisia Europeană a adoptat Strategia în domeniul aviaţiei cu scopul de a asigura menţinerea competitivităţii sectorului european al aviaţiei şi capacitatea de a beneficia de avantajele economiei mondiale aflate în schimbare.
Dată fiind contribuţia importantă a sectorului aviatic la performanţa globală a economiei europene, este esenţial ca sectorul aviaţiei din UE să rămână competitiv, să îşi menţină poziţia de lider şi să se poată dezvolta. În acest sens, Comisia Europeană a identificat trei priorităţi cheie:
• Exploatarea unor pieţe aflate în creştere, prin îmbunătăţirea serviciilor, a accesului la piaţă şi a oportunităţilor de investiţii în ţări terţe, garantând totodată condiţii de concurenţă echitabile;
• Suprimarea obstacolelor în calea dezvoltării, aflate în spaţiul aerian şi la sol, prin reducerea constrângerilor legate de capacitate şi prin îmbunătăţirea eficienţei şi a conectivităţii;
• Menţinerea unor standarde înalte ale UE în materie de securitate şi siguranţă.
În acest context sunt necesare acţiuni ale Uniunii care să contribuie la:
- Consolidarea agendei sociale şi crearea de locuri de muncă de înaltă calitate în domeniul aviaţiei;
- Protejarea drepturilor pasagerilor;
- Adaptarea la o nouă eră a inovării şi a tehnologiilor digitale;
- O uniune energetică rezilientă şi o politică privind schimbările climatice orientată spre viitor.
În condiţiile în care se estimează că traficul aerian în Europa va ajunge la 14,4 milioane de zboruri în 2035, cu 50% mai mult decât în 2012, obiectivul principal este de a menţine standardele de siguranţă actuale în paralel cu această creştere. Acest lucru se poate realiza prin introducerea unei abordări a reglementării şi a supravegherii în materie de siguranţă care să se bazeze pe riscuri şi pe performanţe.
În ceea ce priveşte consolidarea agendei sociale şi crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, acestea depind de capacitatea sectorului de a genera o creştere semnificativă prin intermediul reformelor structurale. Astfel, va fi urmărită dezvoltarea unor noi abilităţi şi competenţe, indisponibile la acest moment pe scară largă, precum cele în domeniul dronelor sau cele ale analiştilor de date de zbor.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport în concordanță cu observațiile de mai sus.