Comisia pentru Mediu a Senatului României, în colaborare cu Comisia pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaților și cu Observatorul Român pentru Sănătate, a organizat miercuri, 6 iunie 2018, dezbaterea ,,Cum scoatem România din ‘blocul toxic’ al statelor UE cu probleme majore cauzate de poluarea aerului?”. La acest eveniment au participat specialiști, reprezentanți ai instituțiilor statului și ai organizațiilor neguvernamentale.
În cadrul dezbaterii, dr. Kurt Straif, director de departament în Agenția Internațională pentru Cercetarea în Domeniul Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a prezentat dovezi științifice ale faptului că emisiile motoarelor Diesel sunt cancerigene. Specialistul a citat un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății care arată că 15.000 de decese pot fi atribuite poluării aerului din România. La nivel global, cercetătorii se așteaptă la 24 de milioane de cazuri noi de cancer la nivelul anului 2035, comparativ cu 15 milioane de cazuri noi, câte au fost în anul 2015.
Dr. Vlad Mixich, președintele Observatorului Român pentru Sănătate, a prezentat concluziile unui studiu ştiințific care arată că plimbarea pe o stradă cu trafic aglomerat reduce funcția pulmonară şi anulează efectele benefice ale mersului pe jos. În ciuda faptului că traficul este principala sursă a poluării aerului, 70% dintre mașinile înmatriculate în anul 2017 în România sunt mai vechi de 11 ani, iar 50% dintre acestea sunt mai vechi de 15 ani. Dr. Vlad Mixich a amintit că peste 23.000 de decese premature în România sunt cauzate de poluarea cu pulberi în suspensie şi oxizi de azot, rezultate din traficul aglomerat şi alte surse de poluare.
Lucian Mîndruță, fondatorul Asociației ,,Cu Bicicleta Departe”, le-a arătat celor prezenţi, în cadrul dezbaterii, că filtrele măștii pe care o folosește atunci când merge cu bicicleta în București, sunt negre după doar o oră de pedalat până la serviciu, adică un drum de 25 de kilometri.
“Amenințarea unei proceduri de infringement există de câțiva ani, iar Comisia Europeană a atras atenția că România riscă sancțiuni de până la 200.000 de euro pe zi dacă nu ia măsuri pentru reducerea poluării aerului. De atunci are loc un joc de pasare a răspunderii între autorități și de declarații hilare - politicieni care propun să pornim aspiratoarele pe balcon pentru a absorbi din poluare sau care dau vina pe grătarele de mici din oraș pentru calitatea proastă a aerului. La nivelul factorilor de decizie, atitudinea a fost fie de negare a problemei și a impactului ei, fie de demersuri prea puțin relevante - ex: achiziționarea de mașini electrice de măturat aleile. Asta în timp ce aceleași autorități au dat undă verde la înmatriculările de hârburi poluante prin eliminarea timbrului de mediu, iar municipalitățile cheltuie bani grei pe achiziția de autobuze Diesel, în condițiile în care ar putea accesa fonduri europene pentru transport electric sau hibrid, într-un context mondial în care marile metropole aplică planuri pentru interzicerea autovehiculelor Diesel”, a declarat președintele Comisiei pentru Mediu a Senatului României, Allen Coliban, în calitate de moderator al dezbaterii.
Dezbaterea organizată la Senat a adus în prim plan dovezi ale impactului poluării şi rezultatele cercetărilor efectuate la nivel mondial şi european. Sunt cifre care nu pot fi contestate sau ignorate, cifre care arată că aerul poluat ne afectează în mod grav sănătatea şi viaţa. Cifre la care autorităţile române trebuie să răspundă urgent cu măsuri eficiente.
De asemenea, doamna Doina Mocanu, secretar de stat în Ministerul Mediului, a declarat că planul integrat de calitatea aerului are două direcții: conștientizarea populației cu privire la impactul traficului asupra calității aerului și instituirea de zone cu emisii scăzute prin tarife sau interzicerea accesului. Potrivit informațiilor din presă, primarul general al Capitalei, doamna Gabriela Firea, a declarat săptămâna aceasta că nu vor fi introduse în perioada următoare taxe de mediu.