Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicate de presă

Reuniunea Comisiei pentru afaceri europene a Senatului României și Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului Franței pe teme de actualitate europeană

Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României împreună cu membrii Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului Republicii Franceze au organizat miercuri, 12 mai 2021, o reuniune pe teme de actualitate europeană, eveniment desfășurat în format online.
Temele dezbătute, în cadrul reuniunii online, au vizat subiecte precum: strategia de vaccinare la nivelul statelor membre ale UE, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), extinderea Uniunii Europene, Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), biodiversitatea și conservarea mediului în zonele litorale.
În deschiderea evenimentului, Președinta Senatului, Anca Dragu, a avut o intervenție în care a prezentat viziunea comună în privința programului european de redresare și reziliență, precum și preocupările în domeniul climei, digitalizării sănătății, stimulării competitivității în afaceri, cu accent pe inovare digitală, promovarea inteligenței artificiale, precum și pe consolidarea sistemului fiscal. ,,De asemenea, suntem preocupați atât noi cât și partea franceză de prioritizarea investițiilor pentru tineri și pentru promovarea unor politici pentru generația tânără, a precizat Președinta Senatului, Anca Dragu. 
Referitor la pandemie, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Angel Tîlvăr a menționat faptul că ,,pentru România modul în care s-a mobilizat Uniunea Europeană pentru a face față pandemiei COVID – 19  a reprezentat un argument pro-european. A fost o provocare la nivelul Uniunii Europene, iar UE dovedește că este un proiect fezabil și viabil care merită încurajat și merită susținut.”
În legătură cu Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), Gabriela Crețu, membră în cadrul Comisiei pentru Afaceri Europene, a precizat că opinia exprimată față de acest mecanism este una ,,optimistă, dar rezervată”. ,,Aprobarea mecanismului de redresare și reziliență s-a realizat sub presiunea epidemiei, dar nu are destule legături cu epidemia, cu măsura în care statele membre au fost afectate de aceasta și nici cu dezechilibrele cu care se confrunta anterior Uniunea Europeană – inegalitățile dintre statele membre și din interiorul statelor membre, structura euro și nevoia de reformare urgentă a sistemului monetar european, precum și reformarea instituțiilor multilaterale și creșterea rolului Uniunii.  (…) ,,Sperăm că vom ratifica, cu rezervele de rigoare, într-un timp util, Decizia 2053”, a menționat Gabriela Crețu.
În privința nivelul absorbției fondurilor PNRR și utilizării acestora, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Angel Tîlvăr a menționat că ,,întotdeauna în România, discuția privind absorbția fondurilor europene a ocupat un loc primordial pe agenda dezbaterilor politice. Fondurile europene au reprezentat o formă de redresare, o manieră de ne reveni din punct de vedere economic, de a recupera decalajele”.
Referitor la extinderea Uniunii Europene, senatorul Angel Tîlvăr a precizat că această temă a fost una dintre prioritățile țării noastre în perioada în care România a asigurat Președinția Uniunii Europene. În privința extinderii, ,,ambițiile statelor trebuie să fie legate și de felul în care setul de valori comune și principiile europene sunt satisfăcute. (…) Acest proces trebuie bazat pe principii foarte clare, pricipii care stau la baza proiectului european.”
O altă temă abordată în cadrul reuniunii a vizat Mecanismul de Control și Verificare. Vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc a menționat că ,, în anul 2007, când România a aderat la UE, a primit și un MCV, cu gândul că, în felul acesta, va sprijini românii să o ducă mai bine. Cu timpul, obiectivele din MCV s-au diversificat, fiind un fel de moving targets, încât am avut în România, la un moment dat, sentimentul că dublul standard este standard acolo unde milioane de români au ales să trăiască mai bine. Dincolo de verificare, MCV înseamnă și cooperare pentru standarde comune unitare la care să ne raportăm toți în U.E. De aceea, consider că este oportună preluarea cât mai curând a monitorizării României, ca și în cazul celorlalte state membre UE, doar prin mecanismul general european privind statul de drept, care vizează inclusiv domeniile acoperite in prezent de MCV. Sunt conștient că nici UE și nici Franța nu construiesc în locul nostru, căci fără să ne recunoaștem, cu onestitate vulnerabilitățile, ne rămâne să ne uităm cu invidie cum unii zburdă prin Europa, în timp ce noi considerăm că ne facem datoria la frontiera bătrânului continent.Îmi exprim speranța că, în spiritul relațiilor tradiționale pe toate planurile dintre România și Franța, vom putea continua un dialog deschis între Comisiile noastre, pentru mai bună informare şi înțelegere a evoluțiilor recente din țările noastre”, a precizat Robert Cazanciuc.
De asemenea, biodiversitatea a fost o altă temă dezbătută de către membrii celor două Comisii, fiind un domeniu de acțiune din Pactul Verde European și una dintre cele șase priorități ale Comisiei Europene pentru actualul exercițiu bugetar multianual.
Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Angel Tîlvăr a precizat că ,,pierderea biodiversității și prăbușirea ecosistemului reprezintă două dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă umanitatea și acum, dar și în perioada următoare. În perioada 1997-2011, lumea a pierdut între 3.5 și 18.5 mii de miliarde de euro pe an în sectorul serviciilor ecosistemice și, aproximativ între 5.5 și 10.5 mii de miliarde de euro pe an din cauza degradării terenurilor. Biodiversitatea stă la baza securității alimentare în Uniunea Europeană și la nivel mondial. Riscurile pierderii biodiversității ne pun în pericol sistemele alimentare”.
La finalul reuniunii, senatorul Angel Tîlvăr a adresat omologilor francezi invitația de a efectua o vizită de lucru în zona litoralului și a Deltei Dunării, în contextul în care preocuparea pentru mediu, biodiversitate și combaterea efectelor climei sunt subiecte comune ale celor două Comisii pentru Afaceri Europene.
 
 
 
 



Go to top