În data de 8 martie 2016 a avut loc şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României.
La primul punct de pe Ordinea de Zi a fost analizat L 131/2016 – Propunere legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate.
Din cauza lipsei instituțiilor de resort invitate să-și spună punctul de vedere, Comisia pentru Afaceri Europene a hotărât, cu majoritate de voturi, amânarea deciziei finale asupra acestui punct.
La punctul 2 de pe Ordinea de Zi a fost analizat PACHETUL frontiere
- COM(2015) 670 final - Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 în ceea ce priveşte consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe.
În cadrul ședinței Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 8 martie au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe și domnul Florea-Tiberiu Trifan - Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Au fost analizate Procesele-Verbale ale următoarelor comisii:
o Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
o Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
o Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
o Comisia pentru politică externă
o Comisia specială comună a Parlamentului pentru aderarea României la spaţiul Schengen.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observaţii:
I. Prezenta propunere de regulament respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
II. Se notează:
1. Necesitatea modificării punctuale a Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen) pentru sporirea securităţii în spaţiul fără controale la frontierele interne;
2. Introducerea obligativităţii statelor membre de a efectua verificări sistematice asupra persoanelor care beneficiază de dreptul la liberă circulaţie la trecerea frontierei externe;
3. Importanţa confirmării că persoanele respective nu reprezintă o ameninţare la adresa ordinii publice şi a securităţii interne;
4. Întărirea necesităţii de verificare a elementelor biometrice de identificare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului.
III. Se consideră necesare şi importante:
1. Aplicarea Regulamentului la nivelul tuturor frontierelor externe:
a. aeriene
b. maritime
c. terestre.
2. Posibilitatea statelor membre de a efectua doar verificări punctuale în situaţia producerii unui impact disproporţionat asupra fluidităţii traficului la frontieră.
IV. Se consideră crucial:
1. Accesul plenar la bazele de date
a. SIS
b. SLTD Interpol
c. bazele de date naţionale conţinând documente de călătorie furate, însuşite ilegal, pierdute sau invalidate,
pentru confirmarea lipsei de ameninţare la adresa ordinii publice şi securităţii interne a persoanelor susceptibile de a fi obiectul verificărilor sistematice.
V. Se recomandă:
1. Stabilirea unor criterii foarte clare în vederea verificării obligatorii a persoanelor pentru:
a. a nu impieta libera circulaţie
b. a supraaglomera punctele de trecere a frontierelor.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea raportului conform observațiilor de mai sus.
- COM(2015) 671 final – Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004, a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 şi a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului.
Au fost analizate Procesele-Verbale ale următoarelor comisii:
o Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
o Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
o Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
o Comisia pentru politică externă
o Comisia specială comună a Parlamentului pentru aderarea României la spaţiul Schengen.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observaţii:
I. Prezentul Regulament nu încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.
II. Se notează:
1. Importanţa constituirii Pazei europene de frontieră şi de coastă.
2. Consolidarea rolului Agenţiei Europene pentru Paza de Frontieră şi de Coastă faţă de cel al Frontex prin:
A. Instituirea unui centru de monitorizare şi de analiză de risc, pentru:
1. monitorizarea fluxurilor migratorii către şi în interiorul Uniunii Europene;
2. efectuarea analizelor de risc.
B. Trimiterea de ofiţeri de legătură ai agenţiei în statele membre, cu funcţie de monitorizare.
C. Rolul de supraveghere prin:
1. instituirea unei evaluări obligatorii a vulnerabilităţii,
2. examinarea capacităţii statelor membre de a face faţă provocărilor la frontierele lor externe,
3. evaluarea echipamentelor şi a resurselor statelor membre,
4. evaluarea planurilor statelor membre pentru situaţii neprevăzute.
III. Se consideră necesare şi importante:
1. Rolul cheie în asistarea Comisiei în ceea ce priveşte coordonarea echipelor de sprijin pentru gestionarea migraţiei în zonele „hotspot.
2. Coperarea europeană cu privire la funcţiile pazei de coastă prin dezvoltarea cooperării transsectoriale.
3. Coperarea sporită cu ţările terţe prin coordonarea cooperării operative dintre statele membre şi ţările terţe în ceea ce priveşte gestionarea frontierelor.
IV. Se consideră cruciale:
1. Garantarea protecţiei drepturilor fundamentale prin instituirea unui mecanism de tratare a plângerilor.
2. Consolidarea mandatului agenţiei pentru prelucrarea datelor cu caracter personal prin autorizarea prelucrării datelor cu caracter personal şi Coordonării operaţiunilor comune, proiectelor-pilot, intervenţiilor rapide la frontieră, operaţiunilor de returnare, intervenţiilor de returnare etc.
3. Întărirea rolului agenţiei în materie de returnare prin crearea unui Birou de returnare în cadrul agenţiei.
V. Se recomandă atenţie:
1. La aplicarea mecanismelor de supraveghere, control şi impunere ale Agenţiei Europene pentru Paza de Frontieră şi de Coastă prin:
A. Obligativitatea deciziei directorului executiv pentru statul membru;
B. Posibilitatea adoptării de către Comisie a deciziei de punere în aplicare în vederea intervenţiei directe.
VI. Se manifestă reţinere faţă de următoarele aspecte:
1. Detaşarea ofiţerilor de legătură (art. 11); pentru respectarea suveranităţii SM, este necesar ca SM vizat să-şi dea acordul cu privire la persoana ce este detaşată de Agenţie ca ofiţer de legătură.
2. Nicio circumstanţă nu poate fi atât de urgentă, încât SM să nu fie consultate cu ocazia adoptării actelor de implementare de către Comisie vizând luarea uneia sau mai multor măsuri din cele prev. de art. 18 alin. 2 şi care ar produce consecinţe asupra statelor membre.
3. Impunerea condiţiei de participare la operaţiuni comune, fără a permite statului membru să invoce existenţa unei situaţii excepţionale, poate fi privită ca o afectare a suveranității în contextul limitării dreptului statului de a decide în mod liber în treburile sale interne şi externe (art. 18 alin. 7).
4. Impunerea obligativităţii SM de a contribui cu personal în cote prestabilite (deşi incerte, prin introducerea "cel puțin", ceea ce ar putea fi interpretat şi ca o potențială contribuție de peste 2%, fără vreo limită superioară) poate conduce la blocaje instituţionale şi la limitarea puterii statului de a acţiona în apărarea propriilor cetăţeni şi a teritoriului național faţă de eventuale crize sau pericole.
5. Prevederile art. 22 cu privire la stabilirea punctului național de contact în relația cu Agenţia reprezintă de asemenea o ingerinţă în treburile interne ale SM, prerogativa de a organiza intern structurile naţionale revenind acestora, nu Comisiei Europene.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea raportului conform observațiilor de mai sus.
- COM(2015) 673 final – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Paza europeană de frontieră şi de coastă şi gestionarea eficace a frontierelor externe ale Europei
Au fost analizate Procesele-Verbale ale următoarelor comisii:
o Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
o Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
o Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
o Comisia pentru politică externă
o Comisia specială comună a Parlamentului pentru aderarea României la spaţiul Schengen.
În urma examinării, Comisia pentru afaceri europene formulează următoarele observaţii:
I. Se notează:
1. Importanţa constituirii pazei europene de frontieră şi de coastă pentru
a. garantarea aplicării eficace a standardelor comune de gestionare a frontierelor
b. oferirea sprijinului operaţional şi capacităţii de intervenţie la nivelul frontierelor externe;
2. Crearea unei rezerve de poliţişti de frontieră pentru intervenţii rapide la frontiere;
3. Crearea unei rezerve de echipamente tehnice la nivelul statelor membre la rată de cofinanţare de 90 % din cadrul alocărilor suplimentare din Fondul pentru securitate internă,
4. Participarea activă a României la dezbaterile pe marginea proiectelor de regulamente propuse de Comisie pentru implementarea acţiunilor.
II. Se consideră necesare şi importante:
4. Constituirea şi accesarea liberă a bazelor de date privind documentele de călătorie pierdute şi furate - COM (2015) 670 final;
5. Revizuirea şi aplicarea Manualului EUROSUR – C(2015) 9206 final;
6. Instituirea documentui de călătorie european în format uniform pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe, cu elemente tehnice şi de securitate sporite – COM (2015) 668 final;
III. Se consideră cruciale:
1. corelarea sistemului unic de gestionare integrată a frontierelor externe cu o analiză fiabilă şi actualizată a riscurilor,
2. mecanismul obligatoriu de evaluare a vulnerabilităţii,
3. posibilitatea ca statele membre să solicite efectuarea de operaţiuni comune şi de intervenţie rapide la frontiere,
4. posibilitatea aplicării dreptului la intervenţie - Agenţia poate interveni chiar în cazul în care nu există o cerere de asistenţă din partea statului membru,
5. crearea Biroului de returnare, prin finanţare şi cofinanţare, în vederea coordonării şi organizării operaţiunilor de returnare,
6. implementarea unui mecanism adecvat de tratare a plângerilor în cazul încălcării drepturilor fundamentale.
IV. Se recomandă:
1. Înlocuirea de către Comisie a prevederilor neobligatorii cu măsuri obligatorii din punct de vedere juridic.
2. Aplicarea uniformă a normelor Schengen la nivelul tuturor statelor membre.
În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea raportului conform observațiilor de mai sus.
- COM(2015) 9206 final – Recomandare a Comisiei din 15.12.2015 de adoptare a Manualului practic pentru punerea în aplicare şi gestionarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor (Manualul EUROSUR)
La lucrările comisiei din data de 8 martie 2015 au participat reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Interne şi ai Ministerului Afacerilor Externe. Au fost analizate punctele de vedere primite de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităti şi validări, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia specială comună a parlamentului pentru aderarea României la spatiul Schengen şi fişa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
1. Se constată următoarele:
a. Documentul european conţine manualul EUROSUR, care furnizează orientări generale, tehnice şi operaţionale, recomandări şi cele mai bune practici pentru punerea în aplicare şi gestionarea Sistemului european de supraveghere a frontierelor, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1052/2013.
b. Manualul nu creează nicio obligaţie juridică pentru statele membre, pentru agenţie sau pentru alte organe, oficii sau agenţii ale UE şi nu stabileşte noi drepturi şi obligaţii pentru autorităţile naţionale responsabile de supravegherea frontierelor sau pentru orice alte organe cărora manualul li s-ar putea aplica.
2. Se consideră necesare şi importante:
a. Facilitarea statelor membre prin aplicarea manualului EUROSUR de a reacţiona mai rapid la incidentele şi situaţiile critice survenite la frontierele externe.
b. impărţirea frontierelor externe terestre şi maritime în „secţiuni de frontieră, cărora li se atribuie un nivel de impact. Această abordare permite identificarea punctelor de acces (hotspots) de la frontierele externe, cu o reacţie standardizată la nivel naţional şi cu sprijinul agenţiei.
c. Schimbul de informaţii ale statelor membre cu ţările terţe vecine şi colaborarea cu acestea în temeiul acordurilor şi prin intermediul reţelelor regionale specifice.
d. Respectarea cerinţelor în materie de protecţie a drepturilor fundamentale, in special principiul nereturnării şi protecţia datelor cu caracter personal.
e. Cooperarea internaţională, bilaterală şi multilaterală prin schimb de informaţii, participarea experţilor ţărilor terţe la programe, proiecte şi conferinţe, precum şi instituirea reţelelor de ofiţeri de legătură şi reţelelor regionale pentru activităţi regionale comune.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport cu observațiile de mai sus.
La punctul 3 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2016) 31 – Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului – Omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi ale sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective.
În şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 8 martie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Transporturilor (dl secretar de stat Ion Stanciu), Ministerului Afacerilor Externe și producătorului auto Dacia – Renault (dl Mircea Andreescu, șef program afaceri publice).
A fost analizat, de asemenea, Procesul verbal al Comisiei pentru transporturi și energie, nr. LXXI/66/9.03.2016.
Propunerea de Regulament are în vedere îmbunătăţirea cadrului de omologare a vehiculelor rutiere şi a remorcilor acestora, reglementat în prezent prin Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective (directiva cadru).
Principalele obiective ale propunerii se referă la:
• introducerea unor dispoziţii specifice privind supravegherea pieţei, astfel cum au fost deja introduse pentru tractoarele agricole şi forestiere prin Regulamentul (UE) nr. 167/2013 şi pentru vehiculele cu două sau trei roţi şi cvadricicluri prin Regulamentut (UE) nr. 168/2013;
• introducerea unui sistem eficient de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte conformitatea vehiculelor aflate deja în circulaţie;
• clarificarea procedurilor de rechemare şi de salvgardare, care să permită impunerea rapidă din partea Statelor Membre şi a Comisiei de măsuri corective substanţiale împotriva vehiculelor care au fost depistate ca fiind neconforme şi/sau ca prezentând un risc major pentru siguranţa rutieră sau mediul înconjurător;
• îmbunătăţirea punerii în aplicare a cadrului de omologare de tip prin armonizarea şi consolidarea procedurilor de omologare de tip şi a celor privind conformitatea producţiei;
• consolidarea calităţii procedurilor de încercare şi omologare de tip prin impunerea unor criterii de performanţă mai stricte pentru autorităţile de omologare şi serviciilor tehnice, inclusiv prin îmbunătăţirea supravegherii activităţii acestora.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
1. Propunerea de Regulament respectă principiul subsidiarității și al proporționalității.
2. Se apreciază că îmbunătăţirea activităţii de omologare de tip şi supraveghere a pieţei pentru vehiculele rutiere şi produsele auto introduse pe piaţă va contribui la creşterea siguranţei rutiere şi a protecţiei mediului.
3. Se recomandă reevaluarea unor prevederi vizând:
• cerinţele referitoare la evaluarea autorităţilor de omologare, astfel încât să se ţină cont de faptul că acestea lucrează pe o piaţă concurenţială;
• cerinţele referitoare la evaluarea şi desemnarea serviciilor tehnice, astfel încât să se evite creşterea semnificativă a costurilor administrative pentru operatorii economici;
• impunerea unor taxe naţionale directe pentru solicitanţii de omologare pentru activităţile de omologare şi supraveghere a pieţei, inclusiv a activităţilor desfăşurate direct de Comisia Europeană, astfel încât să se evite creşterea semnificativă a costurilor administrative pentru operatorii economici;
• aplicabilitatea practică a unor prevederi, astfel încât să se evite îngreunarea sau blocarea unor activităţi aferente regulamentului;
• modul de finanțare pentru activitățile de supraveghere a pieței trebuie să fie echitabil. Costurile activității de supraveghere a pieței ar trebui plătite de către Statele Membre și nu de către constructori;
• durata de valabilitate limitată la 5 ani pentru Certificatele de Omologare este fezabilă pentru vehiculul complet, dar va trebui stipulat suplimentar că extinderile de omologare să fie considerate ca și prelungiri de valabilitate. Pentru componente și sisteme, valabilitatea limitată este în contradicție cu Acordul din 1958 al Națiunilor Unite (Acordul sub care sunt emise Regulamentele ECE-ONU) și deci, nu se poate aplica. Clarificarea gestionării non-conformităților, diferențierea riscurilor majore și a non-conformităților minore, precum și adaptarea măsurilor aplicabile trebuiesc adăugate în text. În această problematică complexă este necesară implicarea constructorilor, deoarece importatorii și distribuitorii nu au expertiza necesară să gestioneze astfel de subiecte;
• datele de aplicare a noului regulament trebuiesc stabilite ținând cont să nu se suprapună cu cele ale noilor evoluții reglementare deja prevăzute în următorii 4-5 ani și ținând cont de volumul mare de activități și investiții generate de acestea pentru Industrie, pentru Autoritățile de Omologare, precum și pentru Serviciile Tehnice;
• multitudinea de controale și audituri ale Serviciilor Tehnice prevăzute de proiect nu trebuie să afecteze eficacitatea globala a acestora și nu trebuie să genereze suprasarcini pentru laboratoare, care deja sunt foarte solicitate în momentul de față. În caz de retragere a acreditarii unui laborator agreat, certificatele emise de acest laborator trebuie să rămână valabile, dacă nu fac obiectul motivului retragerii.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei Opinii în concordanţă cu observaţiile de mai sus.
La punctul 4 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2016) 36 – Comunicarea Comisiei către Parlamentul European – Poziţia Consiliului referitoare la adoptarea noului regulament privind Agenţia pentru Căi Ferate a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004.
În şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 8 martie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Transporturilor (dl secretar de stat Ion Stanciu) şi Ministerului Afacerilor Externe.
A fost analizat, de asemenea, Procesul verbal al Comisiei pentru transporturi și energie, nr. LXXI 67/9.03.2016.
Principalul obiectiv al revizuirii Regulamentului privind înfiinţarea unei Agenţii Europene a Căilor Ferate este acela de a consolida rolul agenţiei şi de a o transforma într-un „ghişeu unic" pentru eliberarea unor autorizaţii de introducere pe piaţă a vehiculelor şi a unor certificate de siguranţă pentru operatori valabile în întreaga UE. Regulamentul revizuit va consolida, de asemenea, rolul agenţiei în ceea ce priveşte supravegherea normelor naţionale, i-ar conferi dreptul de a solicita eliminarea reglementărilor inutile şi de a monitoriza autorităţite naţionale de siguranţă (ANS) şi i-ar oferi un rol mai proeminent în calitate de „autoritate de sistem" pentru Sistemul european de management al traficutui feroviar (ERTMS) şi pentru aplicaţiile telematice.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea unui raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European în conformitate cu articolul 294 alineatul (6) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene privind poziţia Consiliului referitoare la adoptarea noului regulament privind Agenţia pentru Căi Ferate a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 - COM(2016) 36.
La punctul 5 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2016) 43 - Propunere de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind utilizarea benzii de frecvenţe de 470-790 MHz în Uniune.
La lucrările comisiei din data de 8 martie 2016 au participat reprezentanţi ai Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională (dna Iana Bogdan, director executiv) și ai Ministerului Afacerilor Externe.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene constată că revizuirea Propunerii de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind utilizarea benzii de frecvenţă de 470-790 MHz în Uniune, se concentrează pe următoarele elemente:
− protejarea, la nivel transfrontalier, a benzii de 700 MHz pentru banda largă pe suport radio;
− obligația de a permite transferul drepturilor de utilizare a spectrului din banda de 700 MHz;
− evaluarea, la nivel național, a drepturilor de utilizare a benzii de 700 MHz pentru serviciile de comunicații electronice pe suport radio în bandă largă;
− luarea de măsuri de asigurare a unui nivel înalt de calitate a acoperirii populației și teritoriului;
− obligația de asigurare a utilizării pe termen lung a benzii de 700 MHz, pentru distribuția serviciilor mass-media audiovizuale destinate unei audiențe de masă (sau publicului larg);
− obligația de adoptare și de comunicare către UE a foilor de parcurs naționale privind reafectarea benzii de 700 MHz pentru banda largă pe suport radio și privind procesul de tranziție aferent pentru întreaga bandă UHF.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât, cu majoritate de voturi, că Prezenta propunere de Decizie respectă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, întrucât obiectivele sale nu pot fi realizate la nivel naţional, iar măsurile propuse şi forma legislativă sunt adecvate.
La punctul 6 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2015) 630 final – CARTE VERDE privind serviciile financiare cu amănuntul – Produse mai bune, mai multe opţiuni şi mai multe oportunităţi pentru consumatori şi întreprinderi.
La lucrările comisiei din data de 8 martie 2o16 au participat reprezentanti ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Băncii Naţionale a României. A fost analizat şi Procesul-verbal al Comisiei pentru buget, finante, activitate bancară şi piata de capital.
Prezenta carte verde ţine seama de alte iniţiative ale Comisiei şi le completează; printre aceste iniţiative se numără cererea de contribuţii privind cadrul de reglementare al UE pentru serviciile financiare, activităţile în curs legate de îndepărtarea obstacolelor din sectorul asigurărilor în ceea ce priveşte dreptul contractual, evaluarea potenţialului Directivei privind comercializarea la distanţă a serviciilor financiare, precum şi actuala anchetă sectorială privind comerţul electronic.
A) starea actuală a pieţei unice pentru serviciile financiare cu amănuntul şi tendinţa recentă de digitizare (secţiunea 2);
B) necesitatea de a acţiona la nivelul UE sau la nivel naţional în vederea eliminării barierelor care împiedică în prezent tranzacţiile transfrontaliere între consumatori şi firme (secţiunea 3).
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene a formulat un punct de vedere expus în anexa ce însoțește raportul.
La punctul 7 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2015) 639 final - Comunicarea Comisiei Investiţii în locuri de muncă şi în creştere – Valorificarea la maximum a contribuţiei fondurilor structurale şi de investiţii europene.
În şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 8 martie 2016 au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Fondurilor Europene (dl secretar de stat Nicușor Buică) și Ministerului Afacerilor Externe. A fost analizat, de asemenea, Procesul verbal al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.
Comunicarea oferă o imagine, la nivel european, cu privire la principalele rezultate ale negocierilor dintre autorităţile statelor membre şi Comisia Europeană cu referire la acordurile de parteneriat şi programele operaţionale în perioada de programare 2014-2020, ilustrând totodată şi principalele orientări ale investiţiilor finanţate din fondurile structurale şi de investiţii europene (fondurile ESI).
Se preconizează că angajamentele din fondurile ESI vor reprezenta în medie aproximativ 14 % din totalul investiţiilor publice în perioada 2014-2016, ponderea cea mai ridicată ajungând chiar la peste 70 % în unele state membre.
În ceea ce priveşte progresul spre îndeplinirea obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020, regiunile mai puţin dezvoltate sau în tranziţie au înregistrat mult mai puţine progrese în atingerea majorităţii obiectivelor din cadrul Strategiei Europa 2020 fiind necesar ca performanţele acestor state să se îmbunătăţească substanţial pentru ca UE să reuşească îndeplinirea obiectivelor.
Este precizat faptul că noua generaţie de programe a fost elaborată ţinându-se cont de recomandările specifice de ţară, fondurile ESI oferind sprijin pentru implementarea recomandărilor relevante precum şi pentru reforme structurale.
De asemenea, s-a urmărit axarea acestor programe pe rezultate şi performanţă, acestea trebuind să asigure atât concentrarea resurselor pe un număr limitat de priorităţi, dar şi o concentrare mai puternică asupra rezultatelor şi a performanţelor, inclusiv prin stabilirea unui cadru de performanţă şi a rezervei de performanţă.
Este indicat faptul că, prin aplicarea sistemului de condiţionalităţi ex-ante, a fost asigurat un cadru îmbunătăţit care să asigure condiţii pentru realizarea unor investiţii eficiente.
În ceea ce priveşte simplificarea, este menţionat că noul cadru de reglementare oferă posibilităţi semnificative de simplificare, mai ales în privinţa normelor de eligibilitate comune, a opţiunilor de costuri simplificate şi a e-guvernanței.
Raportul precizează că, pentru perioada 2014-2020, finanţarea din fondurile ESI totalizează 454 de miliarde, la care se vor adăuga 183 de miliarde EUR din cofinanţările naţionale, cuantumul total al investiţiilor ajungând astfel la 637 de miliarde EUR.
Investiţiile care vor fi finanţate din Fondurile ESI sunt orientate pe patru sectoare-cheie care generează creştere economică: cercetare şi inovare, TIC şi dezvoltarea IMM-urilor (121 de miliarde euro); mediu, schimbări climatice, energie şi transporturi (193 de miliarde euro); ocuparea forţei de muncă, incluziune socială şi educaţie (120 miliarde); consolidarea capacităţilor instituţionale şi a eficienţei administraţiei publice (la nivelul a 17 state membre se vor investi 4,2 miliarde). De asemenea, sunt furnizate şi elemente privind rezultatele aşteptate.
Comunicarea este însoţită de patru anexe, prima se axează pe programele de cooperare interregională., cea de-a doua anexă cuprinde o trecere în revistă a aspectelor-cheie legate de programarea fondurilor ESI pentru fiecare stat membru, cea de-a treia cuprinde o evaluare a respectării principiului adiţionalităţii, iar cea de-a patra anexă prezintă calendarul transmiterii şi adoptării acordurilor de parteneriat şi a programelor operaţionale.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât, cu majoritate, de voturi adoptarea unui raport conform observațiilor de mai sus.
La punctul 8 de pe Ordinea de Zi a fost analizat COM(2015) 584 – Raport al Comisiei privind procesele înregistrate în punerea în aplicare a Strategiei UE în materie de droguri (2013-2020) şi a planului de acţiune a UE în materie de droguri (2013-2016).
La lucrările comisiei din data de 8 martie au participat reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Interne, Agenţia Naţională Antidrog (dl Sorin Oprea, director) şi ai Ministerului Afacerilor Externe. Au fost analizate punctele de vedere primite de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, Comisia pentru sănătate publică şi fişa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.
În urma examinării, Comisia pentru Afaceri Europene formulează următoarele observaţii:
1. Se constată următoarele:
a. Interesul crescut al UE în combaterea consumului şi traficului de droguri, prin monitorizarea Strategiei UE în materie de droguri (2013-2o20) şi a Planului de acțiune al UE în materie de droguri (2013-2016) şi elaborarea de pachete legislative.
b. Insuficienţa resurselor alocate la niveluri naționale în 2o13 şi 2014.
2. Se consideră necesare şi importante:
a. Intensificarea operaţiunilor de control, urmărire şi confiscare a transporturilor de substanţe utilizate în componenţa drogurilor;
b. Crearea unei baze de date referitoare la oferta de droguri din întreaga UE;
c. Analizarea temeinică a abuzului şi dependenţei de medicamente prescrise;
d. Monitorizarea consumului de droguri în închisori;
e. Revizuirea periodică frecventă a listelor cu substanţe active care pot face obiectul dopping-ului;
f. Elaborarea campaniilor de sensibilizare şi informare pentru prevenirea consumului de droguri;
g. Elaborarea de campanii de informare pentru reducerea riscului de infectare HIV şi hepatite B, C, D;
h. Cooperarea internatională prin acorduri bilaterale şi strategii cu ţările terţe.
În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unui raport conform observațiilor de mai sus.