Expoziția – eveniment „Scoarța românească, patrimoniu mondial UNESCO”, organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova și ROMFILATELIA, a avut loc astăzi, la Palatul Parlamentului, în prezența unui public numeros.
La eveniment au participat: Consilierul Sergiu Nistor, reprezentant al Administrației Prezidențiale, Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la București, ambasadorul Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, academician Sabina Ipas, coordonator al grupului de specialiști care au realizat dosarul UNESCO „Scoarța, tehnica țeserii covoarelor tradiționale în România și Republica Moldova”, reprezentanți ai Institutului Național pentru Patrimoniu și ai altor instituții care colaborează cu UNESCO.
Vernisajul expoziției „Scoarța românească, patrimoniu mondial UNESCO”  a marcat Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România, care se sărbătorește în fiecare an pe 16 noiembrie și care a fost instituită ca urmare a unui proiect de lege inițiat de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.  
„Acest eveniment este un omagiu adus spiritului românesc și culturii populare, care și-a câștigat respectul și a fost recunoscută nu doar în spațiul balcanic, ci la nivel mondial. Patrimoniul imaterial înscris în lista UNESCO este cel care ne definește identitatea noastră spirituală, ne face pe noi ca popor să fim unici. Alături de doină, de ritualul Căluşului, de ceramica de Horezu, de colindatul de ceată bărbătească, de dansul fecioresc din Ardeal, de mărțișor, scoarța și arta țeserii covoarelor, în România și Republica Moldova, rămân una dintre valorile noastre naționale. În An Centenar, am dorit să aducem în atenția publică și să subliniem importanța tezaurului tradițional românesc de valoare universală, înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Prioritatea acestui moment este ca și ia, cămașa cu altiță, să fie înscrisă în acest patrimoniu al umanității”, a declarat Ionel Palăr, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.
Mihai Gribincea, ambasadorul Republicii Moldova la București, a subliniat că nu întâmplător multe dintre dosarele depuse la UNESCO pentru lista patrimoniului mondial imaterial au fost realizate într-un parteneriat România-Republica Moldova. „Scoarța este unul dintre elementele de identitate care ne unește, la fel ca mărțișorul sau ca ia, cămașa cu altiță, iată, un nou dosar la care Republica Moldova își poate aduce tot aportul pentru finalizare și depunerea la UNESCO. Toate acestea, și multe altele, reprezintă tot atâtea elemente care definesc spațiul nostru spiritual comun și nu ar trebui uitat că scoarța a avut atât o importanță spirituală, cât și una materială. Pentru că nu de puține ori, în vremuri complicate, covorul țesut manual a fost schimbat pe alimente, pe bunuri care au salvat familiile străbunicilor noștri”, a subliniat Mihai Gribincea.
Ambasadorul Adrian Cioroianu, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, a precizat că elaborarea unui dosar care să acceadă în lista patrimoniului mondial este un demers dificil și plin de responsabilitate. ”Efortul aparține specialiștilor, experților, unor oameni deosebiți, care depun eforturi aparte pentru a gândi și a scrie un astfel de dosar și care sunt tot mai puțini. Din fericire, România are înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO valori care ne reprezintă, dar se fac demersuri nu întotdeauna suficiente pentru a le păstra. Patrimoniul nostru este unic, nu este nici de stânga, nici de dreapta, patrimoniul nu are culoare politică, iar eforturile pentru conservarea și promovarea acestuia trebuie să fie ale tuturor factorilor implicați”, a atras atenția Adrian Cioroianu.