În data de 14 iunie a.c. a avut loc ședința extraordinară a Comisiei pentru politică externă a Senatului României, condusă de președintele acesteia, senatorul Titus Corlățean, dedicată adoptării ,,Declarației Comisiei pentru politică externă față de accederea Regatului Suediei și a Republicii Finlanda în NATO”( în anexă).
La eveniment au participat ambasadorii la București ai Regatului Suediei, E.S. Therese Hydén, respectiv Republicii Finlanda, E.S. Marjut Akola, precum și Cornel Feruță, secretar de stat și Irina Zidaru, director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Senatorul Corlățean a subliniat importanța semnalului politic foarte clar de susținere a aderării Regatului Suediei și Republicii Finlanda la NATO, precum și a accelerării procedurilor de ratificare a aderării de către camera parlamentară decizională în domeniul politicii externe, Senatul României.
Președintele Comisiei pentru politică externă a evidențiat complexitatea contextului de securitate din bazinul extins al Mării Negre și din cel al Mării Baltice, care a fost afectat de agresiunea militară lansată de Federația Rusă împotriva statului suveran Ucraina. Riscurile de securitate sunt amplificate de contestarea de către Federația Rusă a sistemului internațional bazat pe reguli, de încălcarea de către acest stat a normelor de drept internațional și a principiului multilateralismului, de comiterea de crime împotriva umanității.
Senatorul Corlățean, în consonanță cu pozițiile exprimate de toți membrii Comisiei,  a menționat deschiderea deplină manifestată constant de România față de politica NATO a ,,Ușilor deschise”, față de dreptul suveran al Regatului Suediei și Republicii Finlanda de a solicita aderarea la Alianța Nord-Atlantică, dar și asupra necesității ca aderarea respectivelor state să se deruleze fără obstacole. Integrarea Regatului Suediei și Republicii Finlanda în NATO va aduce beneficii de securitate nu doar acestor două state, ci și ansamblului Alianței Nord-Atlantice, dimensiunea nordică fiind complementară celei sudice în cadrul Flancului Estic. Acesta este un moment istoric, în care viziunea politico-strategică impune acordarea întregului sprijin pentru aspirațiile de integrare în NATO ale Regatului Suediei și Republicii Finlanda.
Președintele și membrii Comisiei pentru politică externă au salutat sprijinul oferit de Regatul Suediei și Republica Finlanda parcursului european al statelor care doresc să adere la UE, în cazul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei.
Reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare din Comisia pentru politică externă a Senatului României și-au exprimat susținerea față de aderarea Regatului Suediei și Republicii Finlanda la NATO.
Declarația Comisiei pentru politică externă a Senatului României față de accederea Regatului Suediei și a Republicii Finlanda la NATO a fost adoptată cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți și va fi remisă ambasadelor de la București ale tuturor țărilor membre NATO, pentru informare și pentru evidențierea susținerii foarte ferme pe care țara noastră o acordă respectivului parcurs de aderare.
Ambasadorul la București al Regatului Suediei, E.S. Therese Hydén și ambasadorul Republicii Finlanda, E.S. Marjut Akola au fost invitate să se adreseze Comisiei după adoptarea Declarației menționate.
La întrevedere au participat, din partea Comisiei pentru politică externă a Senatului României, senatorii: Roberta Anastase, vicepreședinte al Comisiei, Cristian Bordei, secretarul Comisiei, Adrian Costea, Alfred Laurențiu Antonio Mihai, Radu Mihail, Csaba Zoltán Novák, Ion Prioteasa, Sebastian Răducanu, Ion Marcel Vela, membri ai Comisiei.

România, ca stat membru al NATO, a susținut constant și ferm politica de extindere a NATO.
Politica ,,Ușilor Deschise” reprezintă un succes al NATO, manifestat din primii ani de la fondarea Organizației, inclusiv prin impactul strategic al extinderii zonei de securitate și valori comune în zona euroatlantică.
De-a lungul istoriei sale, Alianța Nord-Atlantică a demonstrat capacitatea sa remarcabilă de a se adapta la evoluțiile mediului de securitate. În timpul și după sfârșitul Războiului Rece, extinderile sale succesive atestă relevanța și soliditatea garanțiilor de securitate oferite prin prevederile Tratatului Atlanticului de Nord.
Dobândirea calității de stat membru NATO reprezintă o decizie suverană a statelor care împărtășesc valorile și principiile care au stat la baza înființării acestei organizații și îndeplinesc criteriile și exigențele acestui statut. În același timp, aderarea la NATO este expresia exercitării, de către statele care îndeplinesc condițiile de aderare, a dreptului de a-și apăra interesele strategice, de a-și îndeplini obiectivele de politică externă și de securitate, în susținerea integrității teritoriale și a protecției propriilor cetățeni.
Depunerea de către Regatul Suediei și Republica Finlanda, la 18 mai 2022, a cererilor de aderare, reprezintă un moment istoric, atât pentru aceste state, cât și pentru Alianța Nord-Atlantică fiind, totodată, o confirmare suplimentară a relevanței politicii aliate de extindere.
Contribuția acestor state la consolidarea securității Alianței are o semnificație specială în condițiile evoluțiilor critice din imediata vecinătate a granițelor NATO și UE.
România are convingerea că aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv a Flancului Estic, din sudul acestuia, la Marea Neagră, până în nordul său.
De-a lungul celor aproape trei decenii de cooperare dintre Suedia, Finlanda și NATO, sub egida Parteneriatului pentru Pace, și ca Parteneri cu Oportunități Sporite, prin prezența celor două state în misiunile și exercițiile Alianței Nord-Atlantice, consolidarea dialogului politic și interacțiunea practică au evoluat semnificativ. Cele două state au demonstrat constant profesionalism în îndeplinirea criteriilor de interoperabilitate specifice calității de stat membru NATO.
În acest context, consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic reprezintă o dimensiune care va beneficia din plin de contribuția cu forțe și capabilități relevante pe care aceste state le dețin.
Beneficiile concrete ale accederii Finlandei și Suediei se vor reflecta la nivelul întregului Flanc Estic și a Alianței în ansamblu, consolidând, astfel, credibilitatea și viabilitatea angajamentului aliat în asigurarea securității și apărării statelor membre.
Parlamentul României/Comisia pentru politică externă a Senatului salută angajamentul asumat de autoritățile politice din Suedia și Finlanda privind participarea la asigurarea apărării colective și susține ferm obiectivul celor două țări de a deveni membri ai NATO.
Expresie a sprijinului constant acordat politicii de extindere a NATO, Comisia pentru politică externă a Senatului României reafirmă dreptul suveran al statelor de a-și alege liber modul de îndeplinire a obiectivelor de securitate națională și sprijină finalizarea cât mai rapidă a procedurilor de ratificare a accederii Regatului Suediei și a Republicii Finlanda în NATO.