Vineri, 20 mai a.c., la Iași, Comisia pentru politică externă a Senatului României,  condusă de senatorul Titus Corlățean, a avut o întrevedere cu membrii Comisiei politică externă și integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova, condusă de deputatul Doina Gherman.
Întâlnirea a avut loc în marja vizitei de lucru în România, în perioada 19-21 mai 2022, a delegațiilor Comisiei politică externă și integrare europeană și Comisiei juridice, numiri și imunități  din Parlamentul Republicii Moldova.
La întrevedere au fost prezenți, din partea română, vicepreședintele Comisiei pentru politică externă, senatoarea Roberta Anastase, secretarul Comisiei pentru politică externă, senatorul  Cristian Bordei, senatorii Alfred Mihai si Adrian Costea, membri ai Comisiei, precum și  Gabriel Mareș, director Direcția Relații cu Moldova din Ministerul Afacerilor Externe.
Delegația moldoveană i-a inclus și pe Victor Chirilă, ambasadorul Republicii Moldova la București, precum și pe Igor Talmazan, director al Serviciului Vamal.
Discuțiile din cadrul întrevederii au reconfirmat caracterul special, privilegiat al relației bilaterale, conferit atât de comunitatea de limbă, istorie, cultură și tradiții, cât și de Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Senatorul Titus Corlățean a subliniat angajamentul ferm, substanțial, consecvent, asumat deschis la nivelul întregii elite politice din România, în vederea avansării agendei bilaterale, sprijinirii procesului ambițios de reformă și modernizare promovat de autoritățile de la Chișinău, precum și realizării obiectivului principal al Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană.
Președintele Comisiei pentru politică externă din Senatul României a evidențiat  oportunitățile pe care le are în prezent Republica Moldova, grație susținerii oferite de România, pe linia accelerării unor procese de integrare, în primul rând de natură politică, cu o dimensiune economică și socială, dar și una de securitate.
Totodată, senatorul Corlățean a punctat necesitatea obiectivă a aderării României la Spațiul Schengen, în actualul context regional marcat de acțiunile destabilizatoare ale Federației Ruse împotriva unor state din zona Parteneriatului Estic.
Cele două părți au susținut necesitatea facilitării tranzitului la frontiera comună, în special prin instituirea unor proceduri de control vamal unic.
A fost convenită aprofundarea și extinderea dialogului politico-diplomatic, prin intensificarea contactelor și valorificarea oportunităților de colaborare la toate nivelurile, inclusiv la cel inter-parlamentar, care se situează pe un trend ascendent.