Plenul Senatului a adoptat, marţi, 3 iulie 2018, propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 554/2004 a contenciosului administrativ şi a altor acte normative, propunerea urmând a fi transmisă spre promulgare.
Propunerea legislativă a fost iniţiată de preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Robert Cazanciuc, alături de un număr  de 21 de senatori şi deputaţi PSD, având în vedere durata excesivă de soluționare a cauzelor în materia contenciosului administrativ, cu consecințe economice importante asupra unor instituții publice sau agenți economici, afectarea unor drepturi ale angajaților, precum şi supraaglomerarea instanţelor de judecată învestite cu soluționarea acestui tip de cauze.
Activitatea instanţelor este astăzi dominată de materia contenciosului administrativ, care reprezinta aproximativ 30% din activitate la nivelul tribunalelor şi curţilor de apel şi aproape 40% din activitatea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit  Raportului privind starea justiţiei pentru anul 2016: "în materia contenciosului administrativ şi fiscal, în anul 2016 numărul cauzelor nou intrate a fost de 139.407 de dosare, cu 23.713 de dosare mai mult decât în 2015 ceea ce reprezintă o creştere cu 20,5%".
Această tendinţă de creştere s-a menţinut ca tendinţă generală. „comparativ, în anul 2008 erau înregistrate pe această materie 44.227 de cauze nou create. Cu toate acestea creşterea înregistrată în anul 2016 faţă de anul 2008 a fost cu 95.180 de dosare ceea ce reprezintă 215,21 %", se mai arată în raportul menţionat.
 
Modificările propuse la Legea 554/2004 au avut în vedere şi următoarele argumente:
1. La nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în materia contenciosului administrativ încărcătură mare de cauze pe complet de judecată a determinat ca între data sesizării instanţei şi data acordării primului termen de judecată sa treacă o perioadă medie de 2 ani, fiind o ingerinţă în dreptul justiţiabilului - instituţie publică sau cetățean - la soluţionarea în termen rezonabil a cauzei sale. Diversitatea de litigii cu care este învestită în calea de atac Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu justifică întotdeauna competenţa de soluţionare specială, cum sunt cauzele privind corecţii financiare cu valori de aproximativ 1.000 de lei, care se soluţionează în ani.
2. La nivel de tribunale – instanţa de fond de drept comun în materia contenciosului administrativ - numărul de dosare nou intrate în anul 2016 în această materie reprezintă 28,7% din numărul total de dosare nou intrate, în timp ce numărul total de dosare nou intrate în materie civilă reprezintă 15,9%, iar în materia litigiilor cu profesionişti reprezintă 12,4%.
Ca urmare, în dosarele din această materie trecea o perioada îndelungată între depunerea cererii şi momentul începerii judecăţii, care ajungea până la un an la instanţele de drept comun. La acest termen se adăuga durata procedurilor judiciare – dezbateri, incidente procedurale, soluţii, motivari, căi de atac, eventuale rejudecări - un dosar putand dura 4 - 5 ani, fără procedură de executare a hotărârii.
Având în vedere că actul administrativ se pune în executare de îndată, iar contestarea sa nu suspenda aceasta executare, situaţia de mai sus afecta în substanţa sa accesul cetăţeanului la justiţie şi dreptul de rezolvare a problemei litigioase într-un termen rezonabil.
În consecintă, a fost necesară adoptarea de modificări legislative care să aibă următoarele efecte:
 
-să reducă durata de soluţionare a dosarelor;
-să creeze premisele legale ale respectării în mod real a dreptului de acces la instanţă;
-să elimine acele mecanisme procedurale ce generează mari întârzieri fără a aduce un beneficiu procesual care să le justifice.
 
3. Un ultim argument care a justificat inițierea proiectului de modificare a Legii 554/2004 a fost necesitatea punerii acesteia în acord cu deciziile Curtii Constituţionale pronunţate în materie şi corelarea prevederilor acestora cu modificările care au intervenit la Codul de procedură civilă.