Senatul României a fost reprezentat la cea de-a treia reuniune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei, eveniment desfășurat la Strasbourg, în perioada 19-22 ianuarie 2022, de senatorii Radu Mihail (fizic), Gabriela Crețu (online) și Claudia Banu (online).
În cadrul reuniunii, discuțiile s-au axat pe propunerile și concluziile extrase din panelurile cetățenești şi din dezbaterile pregătitoare ale grupurilor de lucru tematice ale Plenarelor. Contribuțiile cetățenești și ale celor din Plenară vor sta la baza raportului final al Conferinței, document care va fi prezentat, în primăvară, șefilor de stat și de Guvern, Comisiei Europene și Consiliului UE.  
Evenimentele naționale au arătat menținerea încrederii cetățenilor în Europa, fapt ce ar putea genera soluții pentru provocările actuale.
Sănătatea, economia, educația, conectivitatea – transportul și digitalizarea, mediul și implicațiile schimbărilor climatice sunt temele dominante în dezbaterile naționale.
În cadrul Grupurilor de lucru tematice ale Plenarelor, reprezentanții Senatului au participat la grupul de lucru privind schimbările climatice (senator Claudia Banu), educație, cultură (senator Gabriela Crețu) și economie (senator Radu Mihail).
În intervenția sa din cadrul reuniunii delegaților parlamentelor naționale, senatorul Radu Mihail a apreciat calitatea și diversitatea recomandărilor transmise de cetățenii grupurilor de dezbatere 2 și 3. Propunerile lor prezintă aspecte fundamentale referitoare la democrația europeană, statul de drept, sănătatea și schimbări climatice. În acest sens, senatorul Radu Mihail a subliniat rolul reprezentanților parlamentelor naționale în cadrul conferinței de a analiza cu atenție aceste propuneri și de a clarifica parcursul necesar pentru a obține acorduri și susținere pe aceste subiecte și la nivelul parlamentelor naționale.
În cadrul grupului tematic pe educație si cultură, senatoarea Gabriela Crețu a insistat pe necesitatea mobilității și pentru găsirea unor soluții europene care să compenseze acele state care pierd forță de muncă calificată, în care au investit. În acest sens, Gabriela Crețu a  propus: „acoperirea de la bugetul comun a unei părți din cheltuielile educative și o rețea europeană de universități, cu precădere dedicată pregătirii de medici și specialiști în informatică.”
Gabriela Crețu a menționat că: ,,Viitorul democratic al Uniunii stă în succesul partidelor politice proeuropene în a face din Uniune o temă de dezbatere, în a implica cetățenii acasă pentru a-i apăra realizările și a susține reformarea Uniunii Europene. Este succesul sau eșecul partidelor, dacă nu există sentimentul apartenenței europene, al democrației, al voinței de schimbare. Cetățenii recunosc că nu știu politică europeană, când nu se face politică europeană.’’

Context:
 
Conferința privind Viitorul Europei  rămâne un cadru potrivit pentru a aborda tematici orizontale, de interes pentru cetățeni, cum ar fi provocările la adresa sistemului de sănătate în toate statele membre UE, refacerea economică, impactul social al pandemiei, întărirea instrumentarului UE de gestionare a crizelor, respectul pentru principiile și valorile fundamentale ale UE, gestionarea provocărilor migrației, securitatea, rolul UE în lume, începând cu prioritatea acordată vecinătății Uniunii.