BUCURESTI, Palatul PARLAMENTULUI, Sala SENAT, 21 ianuarie 2019
Distins prezidiu,
Dragi colegi,
„Uniunea Europeană nu e completă fără România. Locul natural al României este și în centrul zonei Schengen” a spus Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, în discursul susținut la Ateneul Român în contextul preluării de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene. Nu sunt simple cuvinte și nici lozinci. Domnul Juncker crede în ceea ce spune, iar noi, românii, credem că locul țării noastre este în Uniunea Europeană și vrem să fim cât mai bine integrați în marea familie europeană.
De aceea, Guvernul României a lansat motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”.
Coeziunea, în dicționarul explicativ al limbii române, este definită ca acea „legătură internă strânsă”. Asta ne dorim de la Uniunea Europeană, ca fiecare cetățean să simtă această legătură internă strânsă în cadrul Uniunii în toate dimensiunile ei – politică, economică, socială.
 „Parlamentul European a susținut întotdeauna aderarea României la Schengen. Țărilor care blochează aderarea la Schengen le cer să își schimbe poziția”, a susținut și Antonio Tajani, președintele Parlamentului European. Iar Jean Claude Juncker a subliniat încă din 2014 că „a pledat ca România să facă parte din zona Schengen”. Și, cu toate acestea, România și Bulgaria nu sunt în spațiul Schengen. Este doar un exemplu și o să mă opresc aici, însă este un exemplu relevant pentru ceea ce înseamnă încrederea. Iar încrederea, stimați colegi, este esențială pentru ca o comunitate să poată funcționa.
Marele atu al Uniunii Europene este că, prin politica de coeziune, reușește să câștige încrederea cetățenilor europeni.  Cu toții suntem conștienți de faptul că, fără politica de coeziune, disparitățile regionale la nivelul UE ar fi fost și mai mari. Mai mult, politica de coeziune a reușit ceva extraordinar și anume să aducă Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni și a condus la îmbunătățirea calității vieții de zi cu zi a acestora – vă spun aceasta și ca fost primar care a folosit fondurile de coeziune pentru creșterea nivelului de trai al cetățenilor comunității.
De aceea, dacă Uniunea Europeană vrea să-și consolideze poziția, trebuie să răspundă noilor provocări prin mai multă coeziune, iar acest lucru poate fi realizat numai printr-un buget adecvat.
Simplificând politica de coeziune și bugetând-o corect vom reuși să menținem și, de ce nu, să mărim gradul de apartenență al cetățenilor la Uniunea Europeană iar acest lucru va conduce la o încredere sporită în proiectul european.
„Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește!”, spunea Antonio Tajani tot în discursul de la Ateneul Român. Este un proverb românesc care exprimă perfect ceea ce înseamnă de fapt Uniunea Europeană și de ce este nevoie de mai multă coeziune. Fiecare cetățean trebuie să simtă că face parte din marea familie europeană, să aibă încredere în Uniune și să  se identifice cu ea. Numai așa vom avea o comunitate puternică, aptă să răspundă adecvat tuturor provocărilor.   
Închei cu o remarcă: „Politica de coeziune este despre și pentru cetățeni!” s-a afirmat de la tribuna acestei conferințe de către doamna comisar. Dar oare Uniunea Europeană nu este tot despre și pentru cetățeni?
Eu cred că nu poate exista o Uniune Europeană pentru cetățeni fără o politică de coeziune adecvată!
Vă mulțumesc!
 
Senator VIOREL ILIE,
Senatul României