Domnule ministru al afacerilor externe,
Doamnă ministru al afacerilor interne,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Doamnelor și domnilor miniștri,
Excelențele voastre domnule Geoană, în calitate de fost ministru de externe și domnule Bogdan Aurescu,
Îmi face plăcere să mă adresez și Excelențelor voastre, care sunteți ambasadori  
Domnule Președinte Emil Constantinescu,
Doamnelor și domnilor,
Îmi face o deosebită plăcere să particip la această Conferință de lansare a campaniei de promovare a candidaturii României la Consiliul de Securitate al ONU pentru mandatul 2020-2021.
Doresc, încă de la bun început, să subliniez importanța acestui obiectiv național de politică externă, a cărui realizare va permite României implicarea nemijlocită în abordarea celor mai stringente probleme înscrise pe agenda globală actuală. Doresc să subliniez că, după aderarea României la UE și NATO, consolidarea profilului României în plan multilateral este și trebuie să rămână o prioritate a politicii noastre externe.
Deținerea, în trecut, a patru mandate de membru nepermanent al Consiliului de Securitate ONU ilustrează seriozitatea angajamentului nostru și reprezintă un capital de experiență ce va facilita reușita proiectelor pe care le vom promova împreună cu partenerii externi.
România dispune de o tradiție solidă a multilateralismului, care a fost susținută constant, de-a lungul timpului, de diplomația parlamentară.
La sfârșitul Primului Război Mondial, Uniunea Interparlamentară era chemată, citez ”să studieze și să caute soluții pentru toate problemele cu caracter internațional, capabile să își găsească rezolvarea prin acțiuni parlamentare”. România a sprijinit  această abordare, care situa la loc de frunte codificarea dreptului internațional, evident o codificare neoficială, întreprinsă de organizații cu caracter neguvernamental. În aceasta privință, un rol excepțional i-a revenit savantului român Vespasian Pella, delegat al grupului interparlamentar român la majoritatea conferințelor care au avut loc între cele două războaie mondiale.
Sunt numeroase exemple de multilateralism avant la lettre ce schițează profilul emergent al acțiunii noastre externe. Între acestea, aș aminti ca elemente precursoare ale multilateralismului eficace și pragmatic adoptat de clasa politică română, încheierea Războiului Crimeii (1856) care a generat o suită de negocieri la nivelul diplomațiilor europene privind statutul celor două principate române.
Unirea de facto a Principatelor și obținerea independenței la Congresul de la Berlin din 1878 au fost posibile ca urmare a unei serii de demersuri ce se subsumează, la rândul lor, diplomației multilaterale timpurii.
Dar poate una dintre cele mai grăitoare dovezi a importanței multilateralismului o reprezintă activitatea României în cadrul Societății Națiunilor, precursoarea actualei Organizații a Națiunilor Unite, văzută ca un garant al legalității internaționale. Venind în succesiunea momentelor 2018 adică Centenarul Unirii și 2019 (președinția rotativă a Consiliului UE), un nou mandat al României la Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite ar reprezenta, din această perspectivă, încununarea unui ciclu istoric în care România s-a transformat și a revenit în rândul democrațiilor, pregătită să-și asume la un nivel superior obligațiile ce-i revin în calitate de actor internațional responsabil.
 
Doamnelor și domnilor,
În prezent, mecanismele ONU se confruntă cu noi provocări, în domenii în care este esențială cooperarea internațională și intervenția multilaterală eficace. În acest context, România este pregătită să contribuie activ, cu experiența și capacitățile sale pentru a asigura eficiența sistemului ONU.
Suntem adepții unui Consiliu de Securitate mai eficient, mai transparent și mai reprezentativ, capabil să răspundă preocupărilor tuturor statelor membre ONU.
Cuvântul de ordine al candidaturii României este: „Un angajament pe termen lung în favoarea Păcii, Justiției și Dezvoltării”. Acest motto rezumă cele trei domenii centrale de acțiune ale Organizației Națiunilor și evidențiază atât experiența acumulată de țara noastră de la aderarea la ONU, în 1955, cât și conștientizarea obligațiilor ce ne vor reveni în calitate de membri ai Consiliului de Securitate.
În privința PĂCII, doresc sa evidențiez că, astăzi, România este cel mai mare contributor est-european la operațiunile de menținere a păcii și la alte tipuri de misiuni ONU, în termeni de personal. Ne mândrim cu o tradiție de 26 de ani de participare la misiunile ONU de menținere a păcii, peste 10.000 de căști albastre românești servind sub drapelul ONU în tot acest timp. Militarii și ofițerii de poliție și jandarmerie români au acționat și acționează în peste 20 de teatre de operațiuni, din Pakistan până în Mali, Angola și Haiti, acumulând o experiență de teren extrem de prețioasă. La Summit-ul operațiunilor de menținere a păcii din septembrie 2015, România a anunțat noi contribuții la operațiunile ONU de menținere a păcii, pentru prima dată oferind și echipamente de transport.
Pe linia Dreptului Internațional și aici mă refer la componenta JUSTIȚIE din moto, România a susținut și a promovat întotdeauna principiile suveranității, integrității teritoriale, egalității între state, soluționării pașnice a disputelor, alături de respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În cursul mandatului în Consiliul de Securitate ONU, România va continua să pledeze ferm pentru afirmarea acestor valori universale, esențiale pentru buna conviețuire a statelor.
În privința tematicii DEZVOLTARE inclusă în motto-ul candidaturii noastre, considerăm că ONU este chemată să demonstreze că solidaritatea nu este un slogan lipsit de conținut, iar statele lumii trebuie să dea dovadă de responsabilitate la acest început de secol XXI ce se dovedește o perioadă abundentă în riscuri și fertilă, totodată, în oportunități.
Odată cu prăbușirea regimului comunist din 1989, România a beneficiat de sprijinul pentru dezvoltare acordat de state și instituții internaționale în timpul propriei noastre tranziții democratice. Astăzi, ne numărăm printre donatorii de asistență oficială pentru dezvoltare și credem că este momentul să venim, la rândul nostru, în ajutorul statelor ce se confruntă cu dificultăți.
Dincolo de experiența solidă acumulată pe parcursul procesului de reformă, aș vrea să subliniez faptul că România adăpostește peste douăzeci de minorități etnice și numeroase confesiuni religioase, asigurând unul dintre cele mai avansate sisteme de păstrare și promovare a identității și tradițiilor minorităților. Suntem pregătiți să împărtășim această experiență cu toți partenerii noștri interesați.
Doamnelor și domnilor,
Candidatura României la Consiliul de Securitate nu este un exercițiu de imagine, ci un angajament asumat cu toată seriozitatea. România a avut și are un cuvânt de spus pe scena internațională, are capacitatea de a se angaja în prevenirea și soluționarea conflictelor și poate oferi o sursă de inspirație pentru noi abordări normative la nivel internațional.
Campania României pentru obținerea unui nou mandat în Consiliul de Securitate presupune o strânsă coordonare interinstituțională în plan intern. Având în vedere rolul important al diplomației parlamentare în avansarea spre acest obiectiv, am inclus, în consultare cu Ministerul Afacerilor Externe, tema candidaturii României la Consiliul de Securitate ONU ca subiect care să fie promovat în agenda de contacte internaționale ale Senatului României, în pregătirea alegerilor din 2019. Consider această candidatură drept un obiectiv de anvergură națională, capabil să aducă împreună forțe politice, instituții guvernamentale, organizații ale societății civile și din lumea academică sub semnul afirmării rolului și prestigiului țării noastre în lume.
În egală măsură, competiția presupune câștigarea voturilor din partea statelor membre ONU și, de aceea, am încrederea că înalții reprezentanți diplomatici acreditați la București vor susține pe lângă factorii de decizie din țările lor argumentele care îndreptățesc România să beneficieze de sprijinul acestora la alegerile din iunie 2019. Vă mulțumesc foarte mult.