Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă, a primit-o, luni, 24 mai a.c., pe E.S. Marjut Akola, ambasadorului Republicii Finlanda în România, în cadrul unei vizite de curtoazie. 
În cadrul dialogului au fost abordate teme ce țin de cooperarea bilaterală româno-finlandeză, în plan bilateral, cu precădere în plan parlamentar și economic, precum și în cadrul UE și al securității.
Președintele Comisiei pentru politică externă a arătat aprecierea pentru nivelul foarte bun al relațiilor între cele două state, în contextul aniversării, anul trecut, a 100 de ani de relații diplomatice. Domnia sa a exprimat speranța că, pe măsură ce pandemia Covid și efectele acesteia vor scădea, va putea exista o creștere semnificativă atât a cooperării politice dar și a celei economice și sectoriale, în domenii precum educația, energia verde și digitalizarea.
Titus Corlățean a punctat cooperarea foarte bună existentă, la nivelul anului 2019, între România și Finlanda, când, alături de Croația, au deținut președinția rotativă a UE. El a reamintit faptul că unul dintre punctele principale pe care țara noastră le-a promovat și dorește în continuare să figureze pe agenda europeană este coeziunea. De asemenea, a menționat importanța deosebită pe care România o acordă adoptării și implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, un instrument care va asigura creșterea și dezvoltarea țării în contextul post pandemic. În acest context, președintele comisiei senatoriale de politică externă a adresat aprecierea pentru cooperarea existentă, în Finlanda, între executiv și legislativ și rolul Parlamentului finlandez în adoptarea pe 18 mai a.c., a  Planului Național de Redresare și Reziliență a acestui stat.
În materie de securitate, senatorul Corlățean a subliniat că România se bazează pe trei piloni importanți, apartenența la NATO și UE, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și a arătat că țara noastră dorește existența unei vecinătăți pașnice, prospere și democratice, atât prin prisma Parteneriatului Estic și sprijinirii parcursului euro-atlantic al Republicii Moldova, dar și prin integrarea în UE al statelor din Balcanii de Vest.