Flux stiri Senatul Romaniei

Comisia pentru mediu din Senat a găzduit conferința „Economia Circulară și DEEE – Noile reglementări europene și provocările sistemului din România”

mie., 03 iun. 2026 15:49:00 +0200

București, 2 iunie 2026 – Comisia pentru mediu din Senatul României a găzduit, la Parlamentul României, Sala Avram Iancu, conferința „Economia Circulară și DEEE – Noile reglementări europene și provocările sistemului din România”, organizată împreună cu Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Coaliția PRO DEEE.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Parlamentului, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Comisiei Europene, autorităților publice, producătorilor, organizațiilor de transfer de responsabilitate, operatorilor de colectare și reciclare, autorităților de reglementare și ai altor actori relevanți din domeniul deșeurilor de echipamente electrice și electronice.

Scopul conferinței a fost crearea unui cadru de dialog instituțional privind impactul noilor reglementări europene asupra sistemului DEEE din România, într-un moment în care economia circulară, dreptul la reparare, ecodesignul, trasabilitatea, recuperarea materiilor prime critice și responsabilitatea extinsă a producătorului devin teme centrale ale agendei europene.

În deschiderea conferinței, Glad Aurel Varga, Președintele Comisiei pentru mediu din Senat, a subliniat importanța dialogului între autorități, producători, organizații de transfer de responsabilitate, operatori și ceilalți actori implicați. A arătat că sistemul DEEE nu poate funcționa eficient fără cooperare și fără o înțelegere comună a problemelor reale din teren.

Totodată, Comisia pentru mediu din Senat și-a reafirmat deschiderea de a sprijini grupuri de lucru și propuneri legislative fundamentate, care pot contribui la îmbunătățirea cadrului normativ și la creșterea performanței sistemului.

Adrian Giurgiu, Președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților, a evidențiat oportunitatea unui dialog aplicat între Parlament, Ministerul Mediului și actorii din piață, subliniind că politicile publice trebuie construite pornind de la realitatea din teren și de la comportamentul cetățeanului.

Din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Raul Pop, Secretar de Stat, a arătat că performanța națională în domeniul deșeurilor depinde de performanța fiecărui actor implicat, de la autorități locale și operatori, până la producători și organizații de transfer de responsabilitate. A salutat implicarea unei organizații profesionale a domeniului, apreciind că o voce mai bine armonizată a industriei oferă autorităților un partener de dialog reprezentativ.

Unul dintre principalele subiecte discutate a fost infrastructura locală de colectare a DEEE. Participanții au evidențiat faptul că, în România, contribuția autorităților locale la colectarea DEEE rămâne redusă, iar cetățenii nu au peste tot acces clar și facil la puncte de predare.

În acest context, a fost discutată necesitatea realizării unei hărți naționale a punctelor de colectare DEEE la nivel de UAT, care să arate unde există infrastructură funcțională, ce cantități sunt colectate și unde sunt zonele neacoperite. O astfel de hartă ar putea fundamenta extinderea infrastructurii în proximitatea cetățeanului și dezvoltarea unor campanii naționale coordonate de informare.

În cadrul conferinței a fost analizată și relația dintre economia circulară, dreptul la reparare și țintele de colectare DEEE. Participanții au subliniat că produsele mai durabile și reparabile vor rămâne mai mult timp în utilizare, iar acest lucru trebuie corelat cu modul în care sunt stabilite și evaluate țintele de colectare.

A fost evidențiată nevoia de a distinge între situațiile în care produsele nu ajung în colectare din cauza disfuncționalităților sistemului — lipsă de infrastructură, fluxuri informale, trasabilitate incompletă — și situațiile în care acestea nu ajung în colectare pentru că sunt încă folosite, reparate sau reutilizate.

Un alt punct important a fost necesitatea unui studiu național independent privind cantitatea reală de DEEE generată în România, pe categorii de echipamente, conform metodologiei dezvoltate la nivel european. Un astfel de studiu ar putea sta la baza deciziilor privind țintele de colectare, penalitățile și eventualele modificări legislative.

În contextul discuțiilor europene privind introducerea unei contribuții de 2 euro/kg pentru DEEE necolectate și al dezbaterii naționale privind posibila majorare a penalității AFM de la 2 lei/kg la 4 lei/kg, participanții au subliniat că orice creștere a presiunii financiare trebuie fundamentată pe date clare și corelată cu capacitatea reală de colectare a sistemului.

Mircea Fechet, deputat și fost Ministru al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a atras atenția asupra unor probleme de profunzime ale sistemului, inclusiv asupra situațiilor în care unele organizații de transfer de responsabilitate se închid și reapar ulterior sub o altă formă, lăsând în urmă cantități și obligații neacoperite. A descris fenomenul prin metafora „păsării Phoenix”, subliniind că astfel de practici afectează competitivitatea, distorsionează piața și pun presiune pe actorii care respectă regulile.

În cadrul conferinței au fost prezentate și perspective europene, Aurel Ciobanu-Dordea, Director în cadrul DG Environment, Comisia Europeană, a prezentat direcțiile de reformă avute în vedere la nivel european pentru cadrul DEEE, inclusiv nevoia de corelare cu politicile privind ecodesignul, economia circulară și sfârșitul de viață al produselor.

Pascal Leroy, Director General al WEEE Forum, a abordat impactul propunerii europene privind contribuția de 2 euro/kg pentru DEEE necolectate, subliniind necesitatea ca resursele financiare să sprijine investițiile în infrastructură, tehnologii, campanii și capacități reale de colectare și reciclare.

Giorgio Arienti, General Manager ERION WEEE, a prezentat experiența Italiei în organizarea sistemului DEEE, inclusiv rolul unui mecanism de tip clearing house în alocarea responsabilităților și evitarea fenomenului de cherry picking.

De asemenea, Dan Pascu, Vicepreședinte al Consiliului Concurenței, a subliniat că mecanismele de cooperare pot fi compatibile cu regulile de concurență dacă sunt construite transparent, limitate la obiective legitime și orientate către eficiența sistemului.

În dezbatere au fost abordate și problemele privind raportarea, trasabilitatea, responsabilitatea colectorilor, free-riderii, comerțul online, povara administrativă și nevoia de simplificare a procedurilor. Reprezentanții producătorilor și ai organizațiilor de transfer de responsabilitate au subliniat necesitatea predictibilității, a fundamentării deciziilor pe date reale și a unei aplicări uniforme a regulilor pentru toți actorii din sistem.

La finalul conferinței, reprezentanții celor două Comisii pentru mediu ale Parlamentului au reafirmat sprijinul pentru continuarea dialogului și pentru analizarea propunerilor legislative care sunt în interesul României, al protecției mediului și al bunei funcționări a pieței.

Comisia pentru mediu din Senat și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic din Camera Deputaților rămân deschise pentru propuneri fundamentate, construite pe date și argumente clare. Totodată, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor rămâne un partener de dialog instituțional pentru industrie și pentru actorii implicați în sistemul DEEE.

Conferința a confirmat necesitatea continuării dialogului într-un cadru tehnic și instituțional, cu obiectivul de a contribui la dezvoltarea unui sistem DEEE mai eficient, mai transparent, mai predictibil și mai echitabil.

Vizita oficială a Comisiei pentru Administrație Publică, Dezvoltare Regională și Mediu a Senatului Republicii Cehe în România

mar., 21 apr. 2026 14:38:00 +0200

Astăzi am avut deosebita plăcere de a avea ca invitați, la Senatul României, membrii delegației Comisiei pentru Administrație Publică, Dezvoltare Regională și Mediu a Senatului Republicii Cehe.

Le mulțumesc pentru întâlnire și pentru deschiderea unui dialog sincer și aplicat. Din delegație au făcut parte doamna Jitka Seitlová, Vicepreședinte al Senatului Republicii Cehe, domnul Zbyněk Linhart, președintele Comisiei, alături de domnul Jaroslav Chalupský, doamna Jarmila Smotlachová, doamna Helena Pešatová și doamna Kateřina Šarmanová.

Mulțumesc Excelenței Sale Martin Košatka, Ambasadorul Republicii Cehe în România, pentru sprijinul constant în consolidarea relațiilor dintre țările noastre.

Mulțumesc și domnului deputat Ștefan Bouda, reprezentantul minorității cehe, pentru implicare și pentru rolul important în menținerea acestei legături directe.

La întâlnire a fost prezent și domnul Mihai Coteț, Vicepreședinte al Senatului, căruia îi mulțumesc pentru implicare.

Le sunt recunoscător colegilor senatori Aurel Oprinoiu, Ana-Cynthia-Ioana Păun, Costache Chertif, Teofil Parasca, Grigore-Adrian Peiu și Mircea-Ionuț Sandu care au participat la discuții.

Am avut schimburi de idei consistente despre provocările legislației de mediu, biodiversitate și impactul asupra economiei, despre Green Deal și modul în care fiecare stat caută soluții echilibrate, dar și despre teme concrete precum siturile abandonate – halde de steril și iazuri de decantare – tranziția energetică după închiderea minelor de cărbune și măsurile privind degradarea solului.

Întâlnirile continuă în aceste zile și sunt convins că acest dialog va duce la soluții concrete și colaborări mai strânse între România și Republica Cehă.

Conferința „Textile în România: între Directiva UE și implementare națională”

joi, 02 apr. 2026 10:40:00 +0200

Marți, 31 martie a.c, Comisia pentru mediu a Senatului României, împreună cu Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților și Asociația Planeta Verde, a organizat conferința „Textile în România: între Directiva UE și implementare națională”, la sala Avram Iancu din Senatul României.

În Uniunea Europeană se generează anual aproximativ 6.9 milioane de tone de deșeuri textile. Fiecare dintre noi utilizează, în medie, aproximativ 16 kg de textile pe an, iar mai puțin de 15% sunt colectate separat pentru reutilizare sau reciclare.

Printre temele principale discutate:

Transpunerea Directivei (UE) 1892/2025 în legislația națională;

Responsabilitatea extinsă a producătorului EPR pentru textile;

Provocările infrastructurii de colectare separată;

Rolul autorităților locale și al operatorilor economici.

Reciclarea textilelor devine o obligație cetățenească și administrativă necesară pentru protejarea mediului prin reducerea poluării și diminuarea volumului de deșeuri de la gropile de gunoi. Aceasta susține economia circulară, transformând hainele vechi în materii prime noi.

📢 30 martie – Ziua Internațională Zero Deșeuri

lun., 30 mar. 2026 17:24:00 +0200

Ziua Internațională Zero Deșeuri, instituită de Organizația Națiunilor Unite, reprezintă un moment important de reflecție asupra modului în care producem, consumăm și gestionăm resursele.

Tema anului 2026 – risipa alimentară – aduce în prim-plan o realitate îngrijorătoare: o cantitate semnificativă din alimentele produse la nivel global ajunge să fie irosită, în timp ce resurse valoroase precum apa, energia și munca umană sunt consumate inutil.

Reducerea risipei nu este doar o responsabilitate individuală, ci o necesitate sistemică. Este nevoie de politici publice coerente, de investiții în infrastructură și de implicarea activă a tuturor actorilor – de la autorități și mediul economic, până la fiecare cetățean.

Comisia pentru Mediu subliniază importanța tranziției către o economie circulară, în care prevenirea generării deșeurilor, reutilizarea și valorificarea resurselor devin priorități reale. În acest context, risipa alimentară reprezintă una dintre cele mai accesibile și eficiente zone de intervenție.

Fiecare gest contează: planificarea responsabilă a consumului, reducerea risipei la nivelul gospodăriilor și susținerea unor modele de producție sustenabile contribuie direct la protejarea mediului și la creșterea eficienței economice.

Ziua de 30 martie ne reamintește un principiu esențial: nu există „departe”. Tot ceea ce aruncăm are un impact asupra mediului și asupra calității vieții noastre.

Prin acțiuni concrete și consecvente, putem transforma acest principiu într-o direcție reală de dezvoltare pentru România.

#ZeroDeseuri #EconomieCirculara #Sustenabilitate #ProtectiaMediului #RisipaAlimentara

Mesaj al Comisiei pentru Mediu a Senatului României cu ocazia Zilei Planetei Pământ – 22 Aprilie 2025

mar., 22 apr. 2025 15:30:00 +0200

Ziua de 22 aprilie, cunoscută în întreaga lume drept Ziua Planetei Pământ, ne invită să reflectăm la relația noastră cu natura și la responsabilitatea pe care o avem față de mediul înconjurător. Pentru Comisia pentru Mediu a Senatului României, această zi nu este doar una simbolică, ci un nou prilej de reafirmare a angajamentului nostru pentru un viitor sustenabil, curat și echilibrat pentru toți cetățenii.

România are un potențial natural extraordinar – păduri, râuri, biodiversitate valoroasă, resurse care trebuie protejate și valorificate în mod responsabil. În același timp, ne confruntăm cu realități de mediu care nu pot fi ignorate: tăieri ilegale de păduri, poluare a aerului și apelor, gestionare deficitară a deșeurilor, dar și o presiune tot mai mare generată de schimbările climatice. Aceste provocări nu sunt noi, dar ele devin din ce în ce mai urgente și necesită acțiuni clare, consecvente și susținute pe termen lung.

Comisia pentru Mediu lucrează permanent pentru a construi un cadru legislativ modern, funcțional și adaptat nevoilor actuale. Promovăm politici care pun accent pe:
   •   protejarea pădurilor și reîmpădurirea terenurilor degradate,
   •   îmbunătățirea calității aerului în orașe și zone industriale,
   •   curățarea și conservarea surselor de apă,
   •   tranziția către o economie circulară și gestionarea eficientă a deșeurilor,
   •   sprijinirea energiei regenerabile și a inovației verzi.

Vedem deja în toată țara exemple de comunități care se implică, de cetățeni care plantează, reciclează, aleg soluții mai prietenoase cu mediul. Aceste inițiative trebuie susținute și multiplicate. Instituțiile au responsabilitatea de a oferi cadrul, instrumentele și sprijinul necesar pentru ca aceste bune practici să devină regula, nu excepția.

Ziua Planetei Pământ este și o invitație la colaborare. Protejarea mediului nu este doar sarcina autorităților – este un efort comun în care fiecare dintre noi contează. De la decidenți la administrații locale, de la companii la organizații neguvernamentale, de la profesori la elevi – toți putem contribui prin gesturi mici, dar importante: să alegem transportul sustenabil, să reducem risipa, să nu aruncăm deșeuri în natură, să plantăm un copac sau să ne implicăm în viața comunității.

Comisia pentru Mediu își reafirmă angajamentul de a fi un partener activ în construcția unei Românii verzi și curate. Vom continua să susținem inițiativele care protejează patrimoniul natural al țării și să lucrăm, în mod deschis și colaborativ, pentru soluții eficiente, moderne și responsabile.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de acțiune, consecvență și solidaritate.
Să transformăm această zi într-un nou început.
Pentru natură. Pentru sănătate. Pentru România.

Ziua Internațională a Apei ! 22 martie Apa este viață! Și fiecare strop contează!

sâm., 22 mar. 2025 16:10:00 +0200

Pe 22 martie, marcăm Ziua Internațională a Apei – un moment de reflecție și responsabilitate față de una dintre cele mai valoroase resurse ale României. Fiecare comunitate, fiecare instituție și fiecare cetățean are un rol în protejarea și valorificarea durabilă a apei – pentru sănătate, agricultură, industrie, energie, relaxare și pentru echilibrul ecosistemelor.

Într-o perioadă marcată de presiuni climatice, secetă accentuată și creșterea cererii pentru resurse esențiale, gestionarea inteligentă și sustenabilă a apei este mai importantă ca oricând. De la captarea și tratarea apei potabile, până la prevenirea inundațiilor sau folosirea energiei din resurse geotermale, România are nevoie de investiții consistente și viziune strategică.

Prin programe naționale și europene, se implementează proiecte ample în domeniul apei:
   •   Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD), derulat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), finanțează extinderea rețelelor de apă potabilă și canalizare, modernizarea stațiilor de epurare și reducerea pierderilor din sistemele existente;
   •   Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) susține proiecte de infrastructură verde, inclusiv sisteme locale de alimentare cu apă și canalizare, dar și soluții pentru eficiența resurselor;
   •   Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin Componenta C1 – Managementul Apei, urmărește realizarea a peste 1.280 km de rețele de apă și 2.300 km de canalizare, reabilitarea a 408 km de diguri, 13 baraje și 13 poldere, precum și digitalizarea procesului de monitorizare a resurselor de apă;
   •   Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, gestionat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), finanțează extinderea rețelelor de apă și canalizare, reducând diferențele majore între mediul urban și rural.

O atenție deosebită trebuie acordată folosirii responsabile a apei geotermale, o resursă cu potențial major în România. Aceasta poate fi valorificată atât pentru producerea de energie curată, cât și pentru zone de relaxare, tratament și turism balnear, contribuind astfel la dezvoltarea economică durabilă a unor întregi regiuni.

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) are o responsabilitate majoră în gestionarea apelor din domeniul public al statului și a infrastructurii Sistemului Național de Gospodărire a Apelor. Rolul său este esențial în prevenirea riscurilor climatice, protejarea surselor de apă, reabilitarea cursurilor de apă și monitorizarea calității acestora.

Totodată, investițiile în infrastructura agricolă de irigații devin o urgență națională. În contextul actual, este crucială modernizarea și decolmatarea canalelor de irigații administrate de ANIF, creșterea capacității de stocare a apei și extinderea sistemelor de irigații pentru a asigura securitatea alimentară și stabilitatea fermierilor.

Accesul la apă potabilă sigură, protejarea ecosistemelor acvatice, prevenirea deșertificării și adaptarea la noile condiții climatice sunt obiective care ne privesc pe toți. Investițiile realizate astăzi în infrastructura de apă sunt investiții în sănătate publică, siguranță și prosperitate.

Ziua Internațională a Apei este un apel la solidaritate și acțiune. Gestionarea resurselor de apă este o datorie comună, iar succesul depinde de implicarea tuturor – autorități, instituții, comunități și cetățeni.