Reuniunea a fost organizată de OPECST ( Oficiul Parlamentar de Evaluare a Opţiunilor Ştiinţifice şi Tehnologice) şi a fost prezidată de dl.Claude Birraux, deputat, preşedintele Oficiului.
Principalele teme abordate:
Ř evaluarea opţiunilor ştiinţifice şi tehnologice, rolul parlamentelor naţionale în definirea raporturilor dintre ştiinţă, tehnologie, societate şi parlamente.
Ř noutăţile tehnologice, întrebările pe care le pune societatea şi creşterea rolului Parlamentului European şi al parlamentelor naţionale în adoptarea unor politici echilibrate în domeniu.
În cadrul primei teme, dl. Claude Birraux, preşedintele OPECST, a prezentat principalele preocupări ale structurii parlamentare pe care o reprezintă şi a făcut un apel către delegaţiile prezente pentru dezbaterea cât mai consistentă a acestei teme majore, în contextul în care lumea contemporană înregistrează un avânt fără precedent al ştiinţei, cu aplicarea imediată şi pe scară largă a celor mai noi cuceriri, cu realizări tehnologice fără precedent. În context, dl. Claude Birraux a arătat că reuniunea nu-şi doreşte impunerea de modele, ci un amplu schimb de informaţii între delegaţiile prezente.
În continuare, câteva dintre delegaţiile prezente au arătat situaţia din ţările lor (Ungaria, Letonia, Lituania, România, Polonia şi Suedia); în intervenţia sa, dl. senator Irinel Popescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ, Ştiinţă, Tineret şi Sport din Senatul României a subliniat că în România s-a creat, încă din anul 2006 o structură parlamentară cu preocupări în acest domeniu, structură care reuneşte atât parlamentari, cât şi membri ai structurilor academice. În acest moment, există preocupări de perfecţionare a acestei structuri, deoarece la nivelul Parlamentului se asigură cadrul cel mai potrivit atât pentru dezbaterea tematicilor, cât şi pentru luarea deciziilor.
În cadrul celei de-a doua teme, dl. Henri Revol, senator şi vicepreşedinte OPECST, a subliniat faptul că nevoia de adaptare rapidă a sistemului de legi în domeniu, la dinamica susţinută a ştiinţei şi tehnologiei a relevat nevoia de amendare şi adaptare a legilor franceze în domeniu, într-o cadenţă accelerată ( între 18 luni şi doi ani), de la începutul mileniului III. Este vorba, în principal, de nevoile de dezvoltare, inclusiv finanţarea marilor proiecte europene (în domeniul cercetării spaţiului cosmic, în domeniile cercetării aplicate a micro şi nanotehnologiei).
În luările de cuvânt care au urmat, dna. Ulla Burkhardt, preşedintele comisiei de resort a Bundestag-ului german, a arătat că marile descoperiri se recepţionează diferit de către cetăţeni, la nivelul societăţii, că trebuie relevate aspectele pozitive, dar şi anumitele efecte negative.
Acesta este motivul pentru care delegaţia germană susţine responsabilizarea mai mare a parlamentelor naţionale, implicarea mai mare a statelor membre UE în rezolvarea acestor provocări.
În continuare, dl. Jyrni Kasvi, vicepreşedintele comisiei de specialitate din Parlamentul Finlandei a vorbit despre virtuţile şi defectele revoluţiei tehnologice la care asistăm, despre nevoia de reglementare rapidă a unor domenii ca biomedicina, bioetica etc.
În acest context, unele delegaţii ( Suedia, Olanda şi Danemarca ) au arătat că există destule probleme în legătură cu aplicarea „Strategiei Lisabona”, chiar în forma relansată a acesteia, începând cu partea privind finanţarea programelor până la identificarea celor mai eficiente soluţii de combatere a efectelor negative ale acestei dezvoltări fără precedent ( impactul asupra mediului, asupra climei, secătuirea resurselor, etc.).
În încheierea reuniunii, delegaţiile permanente au adoptat prin consens o Declaraţie care reaminteşte principalele preocupări ale parlamentelor europene în acest domeniu şi cheamă la sporirea conlucrării dintre ţările membre.