Adunarea Parlamentară a Mediteranei (APM) a fost înfiinţată în scopul de a promova participarea tuturor statelor mediteraneene la examinarea problemelor de interes pentru regiune.

Constituirea APM reprezintă rezultatul procesului de cooperare la Marea Mediterană, iniţiat sub egida Uniunii Interparlamentare, în anul 1990, intitulat generic Conferinţa privind Securitatea şi Cooperarea în Mediterana (CSCM). Timp de peste 10 ani, în cadrul CSCM au fost dezbătute subiecte diverse de maximă importanţă pentru regiune, cum ar fi procesul de pace din Orientul Mijlociu, evoluţia fluxurilor migratorii, accesul la resursele de apă. Cu ocazia celei de-a treia Conferinţe (Marsilia, 1999), participanţii au decis transformarea CSCM într-o adunare parlamentară a statelor mediteraneene. La lucrările CSCM au participat şi reprezentanţi ai Parlamentului României.

Sesiunea inaugurală a APM a avut loc în septembrie 2006, la Amman. Cu aceeaşi ocazie s-a stabilit că sediul Secretariatului internaţional al Adunării va fi în Malta.

La lucrările APM participă, alături de parlamentele riverane Mării Mediteraneene, care au statutul de membru, parlamente din ţări care sunt interesate în mod special de regiune, cu statut de membru asociat, precum şi alte instituţii, cu statut de observator. În prezent, APM are 25 de membri. Membrii asociaţi şi observatorii nu au drept de vot.

Statele membre sunt: Albania, Algeria, Bosnia şi Herţegovina, Cipru, Croaţia, Egipt, Franţa, FYROM, Grecia, Iordania, Italia, Israel, Liban, Libia, Malta, Maroc, Monaco, Muntenegru, Palestina, Portugalia, Serbia, Siria, Slovenia, Tunisia şi Turcia. Numărul delegaţilor fiecărui stat membru variază, maximul fiind stabilit la 5 membri, conform Regulamentului Adunării.

Activitatea APM este coordonată de un Birou alcătuit din 8 parlamentari (preşedintele, 4 vicepreşedinţi şi preşedinţii celor 3 comisii permanente), reprezentând în mod egal ţările din Nord şi din Sud.

În cadrul Adunării funcţionează trei comisii permanente – Comisia pentru politică şi securitate, Comisia pentru cooperare economică, socială şi de mediu şi Comisia pentru dialogul dintre civilizaţii şi drepturile omului - dar se pot constitui şi comisii ad hoc şi grupuri de lucru, pe teme prioritare.

În prezent, există o Comisie ad-hoc pentru problemele regionale ale Orientului Mijlociu şi 7 grupuri de lucru speciale: Grupul de lucru pentru energie, în cadrul Primei Comisii; Grupul de lucru pentru comerţ liber în Mediterana, Grupul de lucru pentru mediu şi schimbări climatice, Grupul de lucru pentru managementul resurselor integrate, în cadrul celei de-a Doua Comisii; Grupul de lucru pentru probleme de gen şi egalitate de şanse, Grupul de lucru pentru dialog între culturi şi religii, Grupul de lucru pentru migraţie, în cadrul celei de-a Treia Comisii.

De principiu, Adunarea se reuneşte o dată pe an, în sesiune ordinară. Sesiunile sunt găzduite de Parlamentul unui stat membru.

Deciziile Adunării se iau, de preferinţă, prin consens; în caz contrar, deciziile pot fi luate şi cu majoritate de voturi.

Adunarea şi organismele sale sunt sprijinite de un Secretariat, având sediul în Malta. Întreaga activitate este finanţată prin contribuţiile parlamentelor statelor membre, pe baza unei formule de împărţire a costurilor.

A treia sesiune anuală a APM, desfăşurată la Monaco în perioada 13-15 noiembrie 2008, a prilejuit alegerea unui nou preşedinte al APM, în persoana domnului Rudy Salles, care deţine şi funcţia de Vicepreşedinte al Adunării Naţionale a Franţei.