Contribuţia domnului senator Alexandru PEREŞ,

Vicepreşedinte al Senatului României

Stimată doamnă Preşedintă,

Distinşi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic,

Stimaţi colegi,

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu într-un cadru atât de distins, alături de preşedinţii camerelor superioare ale parlamentelor europene, la Haga, oraş-simbol al tradiţiei regale de secole a Ţărilor de Jos şi oraşul-gazdă al Curţii Internaţionale de Justiţie, cel mai înalt garant al respectării normelor şi cutumelor de drept internaţional.  

Cei 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului au însemnat un nou început  pentru ţările de dincolo de Cortina de Fier, o reintegrare graduală în Europa valorilor democratice. Pentru România reînnodarea tradiţiilor constituţionale ante- şi interbelice s-a concretizat în adoptarea, în anul 1991, a unui nou cadru constituţional şi în perfecţionarea acestuia, în anul 2003, când noile realităţi legate de atingerea obiectivelor euroatlantice au impus-o.  

În calitatea lor de camere superioare, Senatele europene trebuie să se implice, asemenea tuturor actorilor instituţionali, în identificarea unor răspunsuri la provocările globale, precum terorismul, schimbările climatice sau neproliferarea armelor de distrugere în masă şi, mai recent, criza economico-financiară.

În aceste condiţii, responsabilitatea Senatelor, ca vectori de stabilitate instituţională şi socială, se amplifică. Deşi se diferenţiază între ele, Senatele europene împărtăşesc aceeaşi raţiune de a fi: menţinerea şi consolidarea democraţiei, prin exercitarea responsabilă şi în condiţii de transparenţă a atribuţiilor legislative şi de control, dezvoltarea dialogului cu cetăţenii şi societatea civilă, promovarea unor politici bazate pe principiile dezvoltării durabile, a bunei guvernări şi a respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Preocuparea constantă pentru consolidarea relaţiei Senatului şi a membrilor săi cu cetăţenii, în special tinerii, şi cu societatea civilă a fost de curând transpusă într-un program de reformare a activităţii instituţiei noastre. Această iniţiativă urmăreşte atingerea a trei obiective: eficientizarea continuă a procesului legislativ, creşterea transparenţei activităţii de ansamblu a Senatului; realizarea de parteneriate, atât la nivel naţional, cât şi local, cu instituţii ale statului şi cu organizaţii ale societăţii civile. Aceste parteneriate vor permite, pe de o parte, acţiuni concertate de promovare a valorilor democratice şi pe de altă parte, o înlesnire a accesului cetăţenilor la informaţiile referitoare la activitatea Senatului României.

În acelaşi spirit se înscrie şi noua lege electorală, adoptată în 2008, prin care s-a introdus votul în colegii uninominale pentru alegerile parlamentare. Reformarea sistemului electoral a avut ca principale obiective consolidarea reprezentativităţii forului legislativ, dar şi o apropiere mai mare între cetăţean şi reprezentantul său în parlament.

În perspectiva adoptării Tratatului de la Lisabona (România se numără printre primele state membre care au ratificat Tratatul de la Lisabona, procedura de ratificare fiind finalizată de Parlamentul României la data de 4 februarie 2008), probabil că se vor impune, în continuare, modificări în funcţionarea sistemului parlamentar din România.

Spre exemplu, în Parlamentul României funcţionează acum o Comisie pentru afaceri europene, cu statut de comisie permanentă comună a celor două Camere. Această comisie este împuternicită să participe la dezbaterile privind viitorul construcţiei europene şi să exprime punctul de vedere al Parlamentului României în domeniul afacerilor europene, contribuind astfel la formarea poziţiei naţionale pentru adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene.

În viitorul apropiat, avem în vedere preluarea modelului existent în 9 din cele 12 parlamente bicamerale ale statelor membre UE, respectiv două comisii distincte, în Senat şi, respectiv, Camera Deputaţilor. Considerăm că această formulă ar permite o implicare parlamentară mai substanţială în domeniul afacerilor europene, ar facilita conlucrarea cu celelalte comisii permanente şi ar consolida rolul ce revine Senatului în promovarea intereselor României pe plan european, în contextul creşterii considerabile a rolului ce revine parlamentelor naţionale conform Tratatului de la Lisabona.    

Realizarea unei Europe unite trebuie să se bazeze pe o cooperare deschisă în vederea coordonării politicilor la nivel european, iar această cooperare nu se poate realiza decât prin intermediul unor instituţii puternice, responsabile şi legitime pentru toţi cetăţenii europeni.

Stimaţi colegi,

Deşi nu se regăseşte pe acelaşi palier de legitimitate cu Parlamentul, Guvernul, în urma votului de încredere al unei majorităţi parlamentare consistente, devine în realitate, potrivit renumitului profesor francez de drept constituţional Pierre Pactet, „elementul motor şi dinamic al întregului sistem politic”. Propensiunea  vădită a Executivului de a se substitui Parlamentului este ilustrată şi de statistici, care indică faptul că nu mai puţin de 90% dintre iniţiativele legislative sunt de sorginte guvernamentală, dreptul corpurilor legiuitoare de a adopta legi, transformându-se într-o competenţă mai degrabă formală. Instituţia juridică a delegării legislative, prin abilitarea Guvernului de a emite acte cu putere de lege, transcende din ce în ce mai des limitele constituţionale, prin emiterea de acte normative în domenii care ar trebui să reprezinte atributul exclusiv al puterii legislative. Sunt aspecte asupra cărora trebuie să reflectăm mai profund - inclusiv în cadrul Asociaţiei noastre -, dacă dorim ca instituţia parlamentară să reprezinte în continuare un jalon al unei arhitecturii instituţionale pe deplin democratice.

Vă mulţumesc pentru atenţie!