Contribuţia domnului senator Vasile Pintilie

Comitetul Parlamentar al Iniţiativei Central-Europene

Dimensiunea Parlamentară

Dimensiunea socială a crizei economice

Dear Mr. President,

Dear Colleagues,                      

Ladies and gentlemen,

It is a great pleasure for me to attend the CEI Parliamentary Committee meeting, held under the aegis of the Romanian Presidency to the Central European Initiative, celebrating two decades since this political project of the Central and Eastern Europe was launched. 

Cei 20 de ani care s-au scurs de atunci au însemnat pentru întreaga regiune o etapă de profunde transformări politice, economice si sociale, premisa unui parcurs necesar si durabil spre o Europă a securităţii, stabilităţii şi prosperităţii.

Iniţiativa Central–Europeană a reprezentat şi continuă să reprezinte o veritabilă anticameră a UE, un cadru adecvat pentru promovarea principalelor obiective de politică externă ale statelor sale componente. ICE se constituie şi pe viitor într-un forum al dialogului, menit să înlesnească drumul statelor aspirante către Europa valorilor democratice. Îndeplinirea criteriilor politice şi economice de aderare, aşa cum au fost stabilite la Consiliul European de la Copenhaga din 1993, s-a concretizat în aderarea, alături de Italia, a opt dintre statele ICE la construcţia europeană.  

Stimaţi colegi,

La nivel global suntem confruntaţi cu efectele unei crize economice si financiare îngrijorătoare, care demonstrează relativitatea principiilor de funcţionare a pieţei. Totuşi, nici un stat nu-si poate permite să-şi folosească propriile pârghii administrative pentru a interveni în funcţionarea pieţei, întrucât orice barieră administrativă impusă în calea acesteia va fi înlăturată în mod natural.

Este îngrijorător faptul că Planul de Acţiune, adoptat cu ocazia Summit-ului G20 din aprilie de la Londra, nu face referire în mod explicit la protejarea drepturilor economice şi sociale ale cetăţenilor. Când se vorbeşte despre criza economică, accentul cade în mod preponderent pe necesitatea de reformare a instituţiilor financiare internaţionale, fiind ignorate consecinţele sociale ale acesteia.

Stimaţi colegi,

În zona municipiului Bârlad din partea de est a României, ai cărei cetăţeni îi reprezint în Parlamentul României, nivelul modest de dezvoltare economică a făcut ca efectele crizei economice să se resimtă şi mai acut.

Un şomaj ridicat va induce o presiune enormă asupra bugetului de stat, care nu va putea face faţă nevoilor de asistenţă socială. În asemenea circumstanţe, există riscul ca demagogia unor politicieni să atribuie efectele nefaste ale crizei economice în sarcina unor grupuri sociale vulnerabile, precum minorităţile sau imigranţii, fapt care nu poate decât să antreneze declanşarea unor acte de xenofobie şi intoleranţă la adresa acestora.

Actualul context economic nu trebuie să conducă la erodarea drepturilor fundamentale ale omului. Grupurile defavorizate ale societăţii nu trebuie să devină accidente ale crizei.

Severitatea cu care criza financiară a lovit Europa Centrală şi de Est a surprins multă lume, în condiţiile în care până la jumătatea anului 2008, exista convingerea în rândul investitorilor că aceste ţări, care înregistrau o creştere accelerată, erau înscrise pe un parcurs de convergenţă, care viza atingerea unor niveluri salariale din ce în ce mai ridicate.

Ieri a avut loc la Praga, sub egida Preşedinţiei Cehe a Uniunii Europene, Summit-ul european în domeniul ocupării forţei de muncă, care a avut ca principală temă de dezbatere intensificarea eforturilor de promovare a ocupării forţei de muncă şi a incluziunii sociale, ca o consecinţă a crizei financiare. Dezbaterile s-au concentrat pe măsurile luate de către fiecare stat membru al UE, în vederea menţinerii actualelor locuri de muncă, creării de noi locuri de muncă, creşterii competitivităţii şi îmbunătăţirii mediului de afaceri.

Stimaţi colegi,

Rolul parlamentelor naţionale în depăşirea consecinţelor nefaste ale crizei economice este unul determinant, in virtutea mandatului încredinţat de alegători. Un exemplu al implicării parlamentare nemijlocite în combaterea crizei economice mondiale a fost dat de colegii noştri din Franţa, care au avut iniţiativa de a crea un Grup de Lucru Senat-Adunarea Naţională, care să dezbată şi să transmită Preşedintelui Republicii Franceze recomandări cu privire la măsurile pe care parlamentarii le consideră necesare pentru depăşirea acestor momente dificile.

În acest sens, Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat la sfârşitul anului trecut un plan de măsuri pentru a combate impactul social al crizei economice, printre care se numără: asigurarea unui flux de credit pentru consum, comerţ şi investiţii; protecţia celor mai vulnerabile categorii sociale - în special tinerii şi lucrătorii migranţi; asigurarea unui mediu propice pentru investiţii şi creştere durabilă; reafirmarea principiilor consacrate în Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind principiile şi drepturile fundamentale ale muncii, care subliniază semnificaţia particulară a dreptului la liberă asociere, la negocieri colective, precum şi eliminarea tuturor formelor de muncă forţată şi obligatorie; importanţa dialogului social tripartit – guverne, organizaţii patronale şi organizaţii sindicale şi  menţinerea asistenţei pentru dezvoltare cel puţin la nivelurile actuale.

Stimaţi colegi,

Pentru atingerea unor standarde de viaţă durabile, trebuie să acordăm o atenţie deosebită creşterii productivităţii, în contextul în care forţa de muncă este în continuă scădere.

Strategia de la Lisabona, principalul instrument al Uniunii Europene în materie de creştere economică şi creare de locuri de muncă durabile este implementată la nivel naţional prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă. În cazul României, potrivit Recomandării Comisiei Europene este nevoie de implementarea cât mai rapidă a reformelor structurale prevăzute de Strategia Lisabona, pentru a asigura o competitivitate economică bazată pe productivitate ridicată, inovare şi cunoaştere.

Ritmul reformelor structurale în noile state membre a încetinit simţitor, iar procesele electorale pot deturna atenţia politicienilor de la îndeplinirea unor obiective clare. Chiar şi în aceste momente dificile, provocările reformei rămân neschimbate, precum adoptarea unor măsuri care să diminueze efectele îmbătrânirii populaţiei şi adoptarea unui model economic, care să se bazeze pe cunoaştere şi care, totodată, să fie şi sustenabil din punctul de vedere al mediului.  

Within the context of the current economic downturn, the solidarity for any action undertaken both at governmental and parliamentary level, is key to restore citizens’ confidence in the international financial system, and to facilitate a sound economic recovery.

Thank you for your kind attention!