L298/2018
Propunere legislativă privind registrul automatizat naţional cu privire la autorii contravenţiilor şi infracţiunilor sexuale, de hărţuire, sau asupra minorilor
|
| Număr de înregistrare: |
37
|
| Data de postare a opiniei: |
05.05.2018 14:56:00
|
| De la: |
catalin
|
|
|
| Textul opiniei: |
Articolul 33 al. 2 (pedeapsa cu inchisoarea, in cazul contraventiilor specificate in initiativa la art. 1.2.b si 1.2.a), reprezinta o incalcare a art. 5 si 11.2 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. De asemenea, obligarea unor contravenienti sa isi declare cu regularitate resedinta, reprezinta o grevare a drepturilor stabilite in Constitutie in articolul 22 al. 2, precum si a celor stabilite prin articolele 25 si 16 al. 1. Sanctionarea unor contravenienti in modul propus (art.1 al. 4) depaseste cadrul legal stabilit prin art. 5 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. In expunerea de motive raman neclarificate o serie de aspecte importante: 1. beneficiul obtinut prin permiterea transmiterii unor informatii personale confidentiale, inclusiv in privinta scopurilor ce nu tin de o actiune penala, inclusiv catre entitati din alte tari (art. 20 al. 4, art. 26 al. 1, art.25 al. 1)
2. avand in vedere natura informatiilor personale colectate, precum si riscul ca aceste informatii sa fie folosite in scop de santaj, cum se va preveni folosirea acestor informatii in alte scopuri decat cele pentru care au fost colectate. Astfel, nu se specifica modul in care se va asigura distrugerea certificatelor emise deja, in momentul stergerii unor informatii din registru. De asemenea, prin (art.20 al. 2+4+7) se acorda dreptul de interogare a registrului in mod arbitrar si/sau greu controlabil (de ex., cum vor fi sanctionate cererile prevazute in art.22 al. 1) 3. beneficiul social obtinut prin aceasta lege, in plus fatza de beneficiile obtinute prin Legea 290/2004 privind cazierul judiciar 4. criteriile ce au stau la baza includerii anumitor acte anti-sociale in textul legii; "forma initiatorului" sustine doar partial ideea includerii faptelor antisociale in care victima dispune, in mod obiectiv, de capacitate limitata de a se apara (contraventiile prevazute in art.2 al.1 din Legea 61/1991 nu fac parte din aceasta clasa de acte antisociale) In expunerea de motive se fac o serie de asumptii si asocieri incorecte: - "faptele de natura sexuala reprezinta unul dintre cele mai mari pericole sociale" Cu siguranta aceasta afirmatie este invalida, in ceea ce priveste comportamentul sexual normal - "victimele crimelor de natura sexuala sunt preponderent persoane de sex feminin" Aceasta asumptie este contrazisa in studiul “The Sexual Victimization of Men in America: New Data Challenge Old Assumptions” avandu-l coautor pe Ilan Meyer, publicat in editia din 17-aprilie-2015 in "American Journal of Public Health"; in acest studiu se arata ca procentul victimelor de sex masculin este aproximativ egal cu procentul victimelor de sex feminin. Cred ca este de notat si faptul ca o serie de acte cu pericol social mare, avand drept victime persoane de sex masculin, nu sunt nici macar recunoscute drept infractiuni in legislatia din Romania (de ex. ascunderea fatza de sot a faptului ca un copil provine dintr-o relatie adulterina, sau actul prin care o femeie se auto-insemineaza, impotriva vointei si actiunii barbatului, etc) - "fundalul unui climat social in care 55% dintre romani considera ca, in unele cazuri, actiunile sexuale pot fi justificate, 20% considerand ca nu trebuie incriminate deloc" Consider ca este necesara includerea in "expunerea de motive" a parametrilor studiului citat. Este adevarat ca "in unele cazuri, actiunile sexuale" sunt justificate si incurajate atat din punct de vedere laic, cat si religios, insa acesta nu este un motiv pentru a blama o buna parte din populatia Romaniei.
|
|
|
|
|