Proiectul propus nu reuseste sa atinga niciunul dintre obiectivele mentionate în expunerea de motive aferenta, în fapt prezinta doar modificari de suprafata în raport cu Legea nr. 213 din 2004. În proiect sunt prevederi neconstitutionale, care sunt prezente si în legea anterior mentionata, precum si prevederi care încalca prevederile altor acte normative, care favorizeaza comiterea actelor de coruptie sau care sunt nejustificate moral. Astfel, se preved în proiect urmatoarele: - Toti practicantii psihologiei din România trebuie sa fie membrii ai Colegiului Psihologilor din România, deoarece persoana care a dobândit atestatul de libera practica este înregistrata ca membru al Colegiului si deoarece aceasta trebuie sa plateasca o cotizatie anuala. Astfel, se încalca dreptul constitutional la libera asociere, prevazut de art. 40 alin. (1) din Constitutia României. - Profesia de psiholog se exercita în conditiile acordarii atestatului de libera practica de catre Colegiu. Astfel, se îngradeste dreptul la munca al absolventilor facultatilor de profil, prevazut de catre art. 41 alin. (1) din Constitutia României. - Suspendarea dreptului de libera practica pentru neplata cotizatiei pe motiv de neplata a cotizatiei datorate corpului profesional pe o perioada mai mare de 6 luni de la data punerii în întârziere. Astfel, se îngradeste dreptul la munca al absolventilor facultatilor de profil, prevazut de catre art. 41 alin. (1) din Constitutia României. - Reavizarea dreptului de libera practica odata la 5 ani daca au fost realizate numarul de credite profesionale conform reglementarilor Colegiului. Astfel, se îngradeste dreptul la munca al absolventilor facultatilor de profil, prevazut de catre art. 41 alin. (1) al Constitutiei României. De fapt, sub pretextul asigurarii formarii profesionale continue a psihologilor se creaza artificial cerere pentru formare si în final se asigura clienti pentru furnizori de formare agreati de conducerea Colegiului. - Colegiul este autoritatea competenta în ceea ce priveste reglementarea, autorizarea, controlul si supravegherea profesiei de psiholog. Astfel, o asociatie profesionala privata preia atributiile unei autoritati publice de specialitate, prin încalcarea prevederile art. 116 - 117 din Constitutia României referitoare la modalitatea de constituire a autoritatilor publice de specialitate (aceste autoritati pot fi create de catre Parlament în subordinea Guvernului, a ministerelor sau ca autoritati publice autonome, prin lege organica si cu avizul Curtii de Conturi). De asemenea, se observa ca desi potrivit prevederilor art.1 alin.(4) ale Constitutia României este consfintita organizarea statului bazat pe principiul separatiei puterilor, asociatiile profesionale cum ar fi Colegiul Psihologilor din România îndeplinesc functiile statului plus functii private deliberative si executive specifice unei asociatii, persoana juridica de drept privat. Aspectul descris anterior este cu atât mai grav cu cât prin abuzul în exercitarea responsabilitatilor de autoritate competenta mentionate pot fi încalcate prevederile Legii concurentei nr. 21 din 1996. - Exercitarea de catre persoanele din conducerea Colegiului a unor activitati specifice autoritatilor publice de specialitate, în conditiile nedetinerii statutului de functionar public, ceea ce duce la deresponsabilizarea acestora si neaplicarea în cazul acestora a unora dintre prevederile actelor normative privind coruptia. - Finantarea Colegiului se realizeaza în primul rând prin cotizatiile membrilor. Astfel, se ajunge în situatia absurda în care psihologii achita cotizatii pentru a se realiza o functie publica, cea de asigurare a respectarii drepturilor beneficiarilor serviciilor de psihologie, ai caror beneficiari directi sunt persoanele care solicita sau primesc servicii psihologice, adica potential toti cetatenii României. - Colegiul îndeplineste roluri care pot intra în conflict: asigura reglementarea, autorizarea, controlul si supravegherea profesiei de psiholog; reprezinta, promoveaza si apara interesele profesiei de psiholog; asigura respectarea drepturilor beneficiarilor serviciilor de psihologie. Astfel, sunt create conditii pentru ca niciunul dintre roluri sa nu fie îndeplinite corespunzator si pentru comiterea faptelor de coruptie de catre persoanele din conducerea Colegiului. Prin prevederile din prezentul proiect, care în esenta sunt similare cu cele ale legii nr. 213 din 2004, se mentine o structura birocratica supradimensionata care si-a dovedit inutilitatea în timp, iar activitatea de psihologie este suprareglementata astfel încât libera practica a acesteia este îngradita excesiv, ajungându-se la un grad de reglementare si la reglementari neîntâlnite în nicio tara si care contravin caracterului liberal al profesiei.

? Propunere Legislativa: Art.62 :Colegiul psihologilor din România se organizeaza si functioneaza ca INSTITUTIE de DREPT PUBLIC, apolitica, autonoma si independenta, cu patrimoniu si buget propriu. • Propunere de modificare: Mentinerea articolului 23 din Legea 213/2004: Articolul 23(1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica. SAU modificarea acestuia astfel: Colegiul Psihologilor reprezinta o organizatie PROFESIONALA a psihologilor din România, de drept public, neguvernamentala, apolitica, de interes public si fara scop patrimonial.
? Propunere Legislativa Art 6)( e) a promovat evaluarea scrisa de cunostinte pentru intrare în profesie. • Propunere de modificare: eliminarea acestuia, întrucât Colegiul nu este instanta de verificare ci autoritate care ia act de calitatea de psiholog, care conform Art 63) din aceeasi propunere de lege : Colegiul Psihologilor din România reprezinta, promoveaza si apara interesele.
? Propunere Legislativa Art.109, lit b) amenda de la 500 de lei la 2.500 lei Propunere de modificare: eliminare, deoarece sunt prevazute amenzi, pe care, colegiul, ca si organizatie profesionala, nu le poate acorda. Art 13) (1) Dreptul de practica este supus reavizarii o data la 5 ani si este avizat doar daca conditia referitoare la starea de sanatate este îndeplinita.. • Propunere modificare: eliminarea.
? Propunere legislativa Art 38) Psihologul membru al CPR titular al dreptului de libera practica a profesiei poate exercita profesia cu titlul profesional detinut ca psiholog salariat într-un din formele de organizare a profesiei de psiholog Si propunerea Legislativa: ART 53) (1) Activitatea psihologilor angajati în institutiile de stat se deruleaza în cadrul structurilor interne de psihologie, organizate si înfiintate cu avizul CPR, conform unei metodologii adoptate de Consiliul National. (2) Structurile de psihologie din cadrul institutiilor publice pot furniza servicii de psihologie pentru institutie si beneficiarii acestor, fara a furniza servicii catre terti. • Propunere modificare: eliminarea „structurilor interne”. Raporturile salariale dintre psiholog si institutie sunt eliminate prin structuri, care presupun supunerea si raspunderea psihologului în raport cu CPR si nu cu institutia angajoatoare. În plus, autorizarea de catre o institutie bugetara preupune cheltuieli financiare orientate în raport cu o organizatie PROFESIONALA ! Legea nr.213/2004 facea o distinctie clara între exercitarea profesiei de psiholog în sectorul privat, cu drept de libera practica si exercitarea profesiei de psiholog în sectorul public: La (art.6)Exercitarea profesiei de psiholog se desfasoara:a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale altor reglementari si acte normative în vigoare; b) în sectorul public, în care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii, potrivit prevederilor legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiei respective.
? Propunere legislativa Art- 68 ) (h) autorizeaza înfiintarea si functionarea formelor de exercitare a profesiei, (i) avizeaza structurile organizatorice cu activitate psihologica din cadrul institutiilor si autoritatilor publice), (j) avizeaza fisele de atributii ale psihologilor cu statut de salariati , (k) controleaza modul în care angajatorii respecta independenta profesionala • Propunere modificare: eliminare. Toate aceste încalca independenta institutionala a structurilor publice, cu imixtiunea unui organism profesional la nivel decizional, colegiul dorind a reglementa si a verifica activitatea tuturor psihologilor din sectorul public, dar ducând în fapt la disparitia tuturor psihologilor din sistemul public. Ce se întâmpla cu activitatea si serviciile oferite la nivel de spitale, scoli si alte numeroase institutii care au angajati psihologi ? Din textul proiectului deducem ca acestia nu vor mai putea sa-si desfaosoare activitatea în cadrul acestor instituii si vor trebui concediati.
? Propunere legislativa, sectiunea 3 Organele de conducere ale CPR Art 72) Organele de conducere ale CPR sunt: (a)consilul national (b) biroul exectuiv (c) presedintele CPR
Legea 213/2004 prevede urmatoarele foruri de conducere: Articolul 25) a) Conventia nationala;b) Consiliul Colegiului;c) Comitetul director;d) presedintele Colegiului. • Propunere modificare: pastrarea forurilor de conducere in aceeasi forma conform legii 213, cu pastrarea Conventiei Nationale care reprezinta un instrument democratic prin care reprezentantii din teritoriu pot exprima punctele de vedre ale celor pe care îi repreizinta
? Propunere legislativa Art 73)Consiliul national este constituit din urmatorii membri: (a) presedinti de filiala teritoriala; (b) reprezentanti ai psihologilor, cota de reprezentare de 1/400membri si înregistrati activi în filiale însemnând un numar de maxim 27 persoane Legea 213/2004, la ART26: (1) Conventia nationala este constituita din reprezentantii membrilor Consiliului, pe baza unei norme de reprezentare, proportional cu numarul membrilor din fiecare filiala. norma de reprezentare conform normelor este actualmente de 1/35 psihologi autorizati la nvel de colegiu, adica unnumar de 524 reprezentanti. (4) Conventia nationala este precedata de conventii teritoriale, care aproba reprezentantii în conformitate cu norma de reprezentare. • Propunere de modificare: modificarea cotei de reprezentare la 1/100. În conditiile unei asemenea cote de 1/400 vor ramâne destule filiale fara reprezentati ( de ex. Filiala din care eu personal fac parte, din aproximativ 550 psihologi înscrisi înregistreaza un numar de 199 psihologi activi, adica fara drept de reprezentare!)
? Propunere legislativa Art.73, lit lit c) prezenta a patru reprezentanti cu rangul de secretar de stat din partea ministerelor sanatatiii, a educatiei, a muncii si a transporturilor (fara ca aceste ministere sa fi delegat colegiului vreo responsabilitate legala, acestia având doar un rol consultativ. • Propunere modificare: eliminare. În cadrul Colegiului medicilor (sursa de inspiratie pentru actuala propunere legislativa) exista un singur reprezentant al autoritatii de stat cu rangul de secretar de stat din Ministerul Sanatatii, deoarece Ministerul este autoritatea de stat care a delegat responsabilitati Colegiului medicilor, institutie de drept public, (art.465, art 466 din Legea nr.95/2006) si urmareste ca activitatea CMR sa se desfasoare în conditiile legii.
? Propunere legislativa: Art 81 (1) Biroul executiv este format din cinci membri alesi pe functii de catre Consiliul National, format din: (a)Presedinte (b)3 vicepresedinti (c)Secretarul general (2) Biroul Executiv lucreaza în prezenta a cel putin 3 dintre membrii sai si ia decizii cu votul pozitiv a cel putin 3 dintre membrii sai
Legea 213/2004, Articolul 31 Comitetul director este constituit din presedintele Colegiului, care detine si calitatea de presedinte al Comitetului director, presedintii comisiilor prevazute la art. 35 si membrii acestora. Adica un total de 47 de persoane menite a decide. • Propunere modificare: Pastrarea forurilor de conducere în forma legii 213/2004, cu redefinirea dimensionala daca se impune, dar nu cu eliminarea acestora.

? Propunere Legislativa: Art.62 :Colegiul psihologilor din România se organizeaza si functioneaza ca INSTITUTIE de DREPT PUBLIC, apolitica, autonoma si independenta, cu patrimoniu si buget propriu. • Propunere de modificare: Mentinerea articolului 23 din Legea 213/2004: Articolul 23(1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica. SAU modificarea acestuia astfel: Colegiul Psihologilor reprezinta o organizatie PROFESIONALA a psihologilor din România, de drept public, neguvernamentala, apolitica, de interes public si fara scop patrimonial.
? Propunere Legislativa Art 6)( e) a promovat evaluarea scrisa de cunostinte pentru intrare în profesie. • Propunere de modificare: eliminarea acestuia, întrucât Colegiul nu este instanta de verificare ci autoritate care ia act de calitatea de psiholog, care conform Art 63) din aceeasi propunere de lege : Colegiul Psihologilor din România reprezinta, promoveaza si apara interesele.
? Propunere Legislativa Art.109, lit b) amenda de la 500 de lei la 2.500 lei Propunere de modificare: eliminare, deoarece sunt prevazute amenzi, pe care, colegiul, ca si organizatie profesionala, nu le poate acorda. Art 13) (1) Dreptul de practica este supus reavizarii o data la 5 ani si este avizat doar daca conditia referitoare la starea de sanatate este îndeplinita.. • Propunere modificare: eliminarea.
? Propunere legislativa Art 38) Psihologul membru al CPR titular al dreptului de libera practica a profesiei poate exercita profesia cu titlul profesional detinut ca psiholog salariat într-un din formele de organizare a profesiei de psiholog Si propunerea Legislativa: ART 53) (1) Activitatea psihologilor angajati în institutiile de stat se deruleaza în cadrul structurilor interne de psihologie, organizate si înfiintate cu avizul CPR, conform unei metodologii adoptate de Consiliul National. (2) Structurile de psihologie din cadrul institutiilor publice pot furniza servicii de psihologie pentru institutie si beneficiarii acestor, fara a furniza servicii catre terti. • Propunere modificare: eliminarea „structurilor interne”. Raporturile salariale dintre psiholog si institutie sunt eliminate prin structuri, care presupun supunerea si raspunderea psihologului în raport cu CPR si nu cu institutia angajoatoare. În plus, autorizarea de catre o institutie bugetara preupune cheltuieli financiare orientate în raport cu o organizatie PROFESIONALA ! Legea nr.213/2004 facea o distinctie clara între exercitarea profesiei de psiholog în sectorul privat, cu drept de libera practica si exercitarea profesiei de psiholog în sectorul public: La (art.6)Exercitarea profesiei de psiholog se desfasoara:a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale altor reglementari si acte normative în vigoare; b) în sectorul public, în care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii, potrivit prevederilor legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiei respective.
? Propunere legislativa Art- 68 ) (h) autorizeaza înfiintarea si functionarea formelor de exercitare a profesiei, (i) avizeaza structurile organizatorice cu activitate psihologica din cadrul institutiilor si autoritatilor publice), (j) avizeaza fisele de atributii ale psihologilor cu statut de salariati , (k) controleaza modul în care angajatorii respecta independenta profesionala • Propunere modificare: eliminare. Toate aceste încalca independenta institutionala a structurilor publice, cu imixtiunea unui organism profesional la nivel decizional, colegiul dorind a reglementa si a verifica activitatea tuturor psihologilor din sectorul public, dar ducând în fapt la disparitia tuturor psihologilor din sistemul public. Ce se întâmpla cu activitatea si serviciile oferite la nivel de spitale, scoli si alte numeroase institutii care au angajati psihologi ? Din textul proiectului deducem ca acestia nu vor mai putea sa-si desfaosoare activitatea în cadrul acestor instituii si vor trebui concediati.
? Propunere legislativa, sectiunea 3 Organele de conducere ale CPR Art 72) Organele de conducere ale CPR sunt: (a)consilul national (b) biroul exectuiv (c) presedintele CPR
Legea 213/2004 prevede urmatoarele foruri de conducere: Articolul 25) a) Conventia nationala;b) Consiliul Colegiului;c) Comitetul director;d) presedintele Colegiului. • Propunere modificare: pastrarea forurilor de conducere in aceeasi forma conform legii 213, cu pastrarea Conventiei Nationale care reprezinta un instrument democratic prin care reprezentantii din teritoriu pot exprima punctele de vedre ale celor pe care îi repreizinta
? Propunere legislativa Art 73)Consiliul national este constituit din urmatorii membri: (a) presedinti de filiala teritoriala; (b) reprezentanti ai psihologilor, cota de reprezentare de 1/400membri si înregistrati activi în filiale însemnând un numar de maxim 27 persoane Legea 213/2004, la ART26: (1) Conventia nationala este constituita din reprezentantii membrilor Consiliului, pe baza unei norme de reprezentare, proportional cu numarul membrilor din fiecare filiala. norma de reprezentare conform normelor este actualmente de 1/35 psihologi autorizati la nvel de colegiu, adica unnumar de 524 reprezentanti. (4) Conventia nationala este precedata de conventii teritoriale, care aproba reprezentantii în conformitate cu norma de reprezentare. • Propunere de modificare: modificarea cotei de reprezentare la 1/100. În conditiile unei asemenea cote de 1/400 vor ramâne destule filiale fara reprezentati ( de ex. Filiala din care eu personal fac parte, din aproximativ 550 psihologi înscrisi înregistreaza un numar de 199 psihologi activi, adica fara drept de reprezentare!)
? Propunere legislativa Art.73, lit lit c) prezenta a patru reprezentanti cu rangul de secretar de stat din partea ministerelor sanatatiii, a educatiei, a muncii si a transporturilor (fara ca aceste ministere sa fi delegat colegiului vreo responsabilitate legala, acestia având doar un rol consultativ. • Propunere modificare: eliminare. În cadrul Colegiului medicilor (sursa de inspiratie pentru actuala propunere legislativa) exista un singur reprezentant al autoritatii de stat cu rangul de secretar de stat din Ministerul Sanatatii, deoarece Ministerul este autoritatea de stat care a delegat responsabilitati Colegiului medicilor, institutie de drept public, (art.465, art 466 din Legea nr.95/2006) si urmareste ca activitatea CMR sa se desfasoare în conditiile legii.
? Propunere legislativa: Art 81 (1) Biroul executiv este format din cinci membri alesi pe functii de catre Consiliul National, format din: (a)Presedinte (b)3 vicepresedinti (c)Secretarul general (2) Biroul Executiv lucreaza în prezenta a cel putin 3 dintre membrii sai si ia decizii cu votul pozitiv a cel putin 3 dintre membrii sai
Legea 213/2004, Articolul 31 Comitetul director este constituit din presedintele Colegiului, care detine si calitatea de presedinte al Comitetului director, presedintii comisiilor prevazute la art. 35 si membrii acestora. Adica un total de 47 de persoane menite a decide. • Propunere modificare: Pastrarea forurilor de conducere în forma legii 213/2004, cu redefinirea dimensionala daca se impune, dar nu cu eliminarea acestora.

Propunere Legislativa: Art.62:Colegiul psihologilor din Romania se organizeaza si functioneaza ca Institutie de drept public, apolitica, autonoma si independenta, cu patrimoniu si buget propriu. Propunere de modificare: Mentinerea articolului 23 din Legea 213/2004: Articolul 23 (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica. SAU modificarea acestuia astfel: Colegiul Psihologilor reprezinta o organizatie PROFESIONALA a psihologilor din România, de drept public, neguvernamentala, apolitica, de interes public si fara scop patrimonial.

Comunitatea psihologilor este profund nemultumita de actuala propunere de lege si doreste retragerea acestui proiect. În proiect sunt prevederi neconstitutionale si prevederi care încalca prevederile altor acte normative Sunt prea multe puncte ale legii care trebuie modificate, fiind excesiv de restrictiva, punitiva, discriminatorie.
Cateva dintre ele ar fi: Art.62 :Colegiul psihologilor din România se organizeaza si functioneaza ca INSTITUTIE de DREPT PUBLIC, apolitica, autonoma si independenta, cu patrimoniu si buget propriu. • Propunere de modificare: Mentinerea articolului 23 din Legea 213/2004: Articolul 23(1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica. Propunere Legislativa Art 6)( e) a promovat evaluarea scrisa de cunostinte pentru intrare în profesie. • Propunere de modificare: eliminarea acestuia, întrucât Colegiul nu este instanta de verificare ci autoritate care ia act de calitatea de psiholog, care conform Art 63) din aceeasi propunere de lege : Colegiul Psihologilor din România reprezinta, promoveaza si apara interesele.
Art 72) Organele de conducere ale CPR sunt: (a)consilul national (b) biroul exectuiv (c) presedintele CPR Legea 213/2004 prevede urmatoarele foruri de conducere: Articolul 25) a) Conventia nationala;b) Consiliul Colegiului;c) Comitetul director;d) presedintele Colegiului. • Propunere modificare: pastrarea forurilor de conducere in aceeasi forma conform legii 213, cu pastrarea Conventiei Nationale care reprezinta un instrument democratic prin care reprezentantii din teritoriu pot exprima punctele de vedre ale celor pe care îi reprezinta. Au fost modificate toate structurile de conducere si cotele de reprezentare, propun ca parte referitoare la aceste aspecte sa fie pastrate din vechea lege.
Art 6) pct 3 In sensul prezentei legi sunt indeplinite conditiile de studii universitate pentru exercitarea profesiei de psiholog daca solicitantul este titularul (a) diplomei de licenta in psihologie si a diplomei de master in psihologie, respectiv in domeniul general de specializare. Propunere modificare - eliminarea diplomei de master pentru intrarea in profesie (sa ramana ca in vechea lege), se îngradeste dreptul la munca al absolventilor facultatilor de profil, prevazut de catre art. 41 alin. (1) din Constitutia României si se incalca legea 288 privind organizarea studiilor universitare. In plus sintagma „in domeniul general de specializare” face discriminare intre absolventii pre-Bologna care au acces la toate specializarile colegiului pe baza diplomei de licenta asimilata unui master in specialialitate (in psihologie - nu intr-o specializare si nu in toate specializarile) si un absolvent Bologna care trebuie sa faca 4 mastere ca sa aiba acces la aceleasi specializari.

Dorim întrunirea conventiei na?ionala. Aceata lege este abuziva ?i încalca drepturile psihologilor. Mai mult de atat aceasta luee este un abuz de putere al actualei conduceri a Colegiulu Psihologilor, care i-ai urmeaza propriile interese, nicidecum le cele ale psihologilor. Aceasta lege reprezinta o denigrare a muncii depuse de psihologi, pana acum. In plus încurajeaza munca la negru, ?i dore?te dezinteresul pentru profesia de psiholog. Va rugam sa nu apara?i aceasta lege!

1. Propunere legislativa Art. 6 (1). Dreptul de a exercita activita?ile specifice profesiei de psiholog se dobânde?te prin acordarea atestatului de practica de la Colegiul Psihologilor din România. Propunere de modificare: eliminarea acestui articol care îngrade?te ?i limiteaza exercitarea unei profesii, in baza unor studii de specialitate, in afara CPR. Astfel, se îngrade?te dreptul la munca al absolven?ilor faculta?ilor de profil, prevazut de catre art. 41 alin. (1) din Constitu?ia României. In plus, CPR nu este o institu?ie care sa asigure desfa?urarea unei forme legale de înva?amânt care sa condi?ioneze desfa?urarea activita?ilor specifice profesiei de psiholog.
2. Propunere legislativa Art 6. lit. e) a promovat evaluarea scrisa de cuno?tin?e pentru intrare în profesie. Propunere de modificare: eliminarea acestuia, deoarece Colegiul ar trebui sa recunoasca calitatea de psiholog, ob?inuta în urma unor studii absolvite cu examen de licen?a ?i nu sa certifice acesta calitate anterior ob?inuta. De altfel, nu este clar sensul acestui examen, din moment ce o persoana are deja dobândita ?i certificata calitatea de psiholog, conform Diplomei de licen?a. În plus, Colegiul nu face o selec?ie pentru încadrarea pe un post de munca, nu ofera locuri de munca ?i, deci, nu are un motiv de evaluare ?i/ sau selec?ie.
3. Propunere legislativa Art. 6 (3). În sensul prezentei legi sunt îndeplinite condi?iile de studii universitare pentru exercitarea profesiei de psiholog daca solicitantul este titularul: a) diplomei de licen?a în psihologie ?i a diplomei de master în psihologie, respectiv in domeniul general de specializare, conform sistemului Bologna Propunere de modificare: modificarea acestui paragraf astfel încât sa corespunda prevederilor Legii 288/2004 privind organizarea studiilor universitate, cu modificarile ?i completarile ulterioare, Art. 4, lit.6. Studiile universitare de licen?a asigura un nivel de calificare adecvat exercitarii unei profesii în vederea inser?iei pe pia?a for?ei de munca, prin cuno?tin?e generale ?i de specialitate corespunzatoare, dupa cum urmeaza: a) diplomei de licen?a în psihologie
4. Propunere legislativa Art. 7. Art.7. -Este nedemn de a exercita profesia de psiholog eel care, detinand un titlu de calificare profesionala, se gasete eel putin !ntr-una din urmatoarele situatii: a) a fost condamnata definitiv printr-o hotarare judecatoreasca pentru savi\rirea cu intentie a unei infractiuni; b) a savarit abuzuri prin care au fost incalcate drepturile i libe1iatile fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca; c) a savarit abateri disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune disciplinara.
Propunere de modificare: art.7 litera A: a fost condamnata definitiv printr-o hotarâre judecatoreasca pentru savâr?irea cu inten?ie a unei infrac?iuni ?i care aduce atingere prestigiului perofesiei.
5. Propunere legislativa Art.8. -Îndeplinirea condi?iei referitoare la starea de sanatate corespunzatoare, fizica ?i psihica, se dovede?te cu un certificat medical de sanatate eliberat de catre o unitate medicala autorizata. Propunere de modificare: eliminarea acestui paragraf sau clarificarea sintagmei “starea de sanatate corespunzatoare, fizica si psihica”, în special în ceea ce prive?te starea de sanatate fizica, coroborat cu tipul activita?ii (psiholog!), fara a îngradi dreptul la munca, garantat prin Constitu?ia României ?i prevederile Codului Muncii, Art. 3(1) “Libertatea muncii este garantata prin Constitu?ie. Dreptul la munca nu poate fi îngradit.”
6. Propunere legislativa Art.9. - (1) Pe tot parcursul exercitarii profesiei de psiholog, Ia solicitarea Comisiei de etica, titularul atestatului de practica este obligat ca, în termenul stabilit prin dispozi?ia de solicitare a efectuarii unei expertize medico-legale pentru constatarea existentei starii de sanatate corespunzatoare exercitarii activita?ilor pentru care este autorizat, sa faca dovada îndeplinirii condi?iei referitoare la stare de sanatate corespunzatoare, fizica si psihica, sub sanc?iunea suspendarii dreptului de practica a profesiei pana la data efectuarii expertizei medico-legale. (2) Atunci când, ulterior dobândirii dreptului de practica, se constata ca nu mai este îndeplinita condi?ia referitoare la starea de sanatate, fizica si psihica, Biroul Executiv dispune ridicarea dreptului de practica a profesiei pentru persoana respectiva. (3) Dovada îndeplinirii condi?iei referitoare la starea de sanatate corespunzatoare, fizica si psihica, se face prin prezentarea unui certificat medico-legal.
Propunere de modificare: eliminarea acestui articol sau clarificarea sintagmei “starea de sanatate corespunzatoare, fizica si psihica”, în special în ceea ce prive?te starea de sanatate fizica, coroborat cu tipul activita?ii (psiholog!), fara a îngradi dreptul la munca, garantat prin Constitu?ia României. Eliminarea cerin?ei de prezentare a certificatului medico-legal si men?inerea prevederii legale conform Codul Muncii, Art. 27 (1) “ O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.”
7. Propunere legislativa Art. 10 (1). în func?ie de studiile absolvite, precum si de experien?a profesionala dovedita a solicitantului, atestatul de practica se acorda pentru practica în condi?ii de supervizare sau practica autonoma. (2) Atestatul pentru practica în condi?ii de supervizare se poate ob?ine de catre absolven?ii care nu au practica profesionala in specialitatea pentru care solicita eliberare atestatului. Exercitarea profesiei în condi?ii de supervizare se face in treapta profesionala de practicant. Propunere de modificare: completarea, dupa cum urmeaza: Atestatul pentru practica în condi?ii de supervizare se poate ob?ine de catre absolven?ii cu studii de licen?a care nu au practica profesionala în specialitatea pentru care solicita eliberare atestatului. Exercitarea profesiei în condi?ii de supervizare se face in treapta profesionala de practicant.
8. Propunere legislativa Art.15.- (1) Dreptul de practica dobândit în condi?iile prezentei legi înceteaza în urmatoarele condi?ii: a) la solicitarea titularului; b) ca urmare a ne mai îndeplinirii condi?iei referitoare la starea de sanatate corespunzatoare; c) ca urmare apari?iei unei situa?ii de nedemnitate profesionala. Propunere de modificare: clarificarea termenilor de “starea de sanatate corespunzatoare” ?i “situa?ii de nedemnitate profesionala”, fara a încalca drepturile omului ?i, în special, dreptul la munca. De asemenea, de clarificat cine stabile?te aceste “condi?ii” ?i în baza caror documente si reglementari legale.
9. Propunere legislativa Art.19. - Exercitarea profesiei de psiholog ori a unor activita?i atribuite prin lege exclusiv in competenta psihologului de catre o persoana care nu este autorizata in condi?iile prezentei legi constituie infrac?iune ?i se pedepse?te conform Codului Penal. Propunere de modificare: eliminarea acestui articol deoarece este discriminatoriu si îngrade?te dreptul la munca a absolven?ilor de studii de specialitate, respectiv psihologi care nu doresc sa fie membrii CPR.
10. Propunere legislativa Art. 31 (2). Evaluarile scrise de cuno?tin?e derulate în vederea atestarii profesionale a psihologilor, se organizeaza de catre Colegiul Psihologilor din Romania, conform unei metodologii adoptate de Consiliul National. Propunere de modificare: eliminarea acestui articol deoarece nu are sens ?i scop: acest examen nu da dreptul la ob?inerea unei competen?e suplimentare ?i nici nu asigura, prin promovare, un loc/ acces în câmpul muncii. Suplimentar, CPR nu este nici institu?ie de înva?amânt, nici Centru acreditat de evaluare ?i Certificare a Competentelor Profesionale, ob?inute pe alte cai decât cele formale.
11. Propunere legislativa Art.38. - Psihologul membru al Colegiului Psihologilor din Romania titular al dreptului de practica a profesiei de psiholog pe teritoriul României poate exercita profesia cu titlul profesional de?inut ca psiholog salariat sau într-una din formele de organizare a profesiei de psiholog. Propunere de modificare: eliminarea acestui articol deoarece îngrade?te dreptul la munca, în baza unei calificari de?inute legal, respectiv dreptul unor raporturi de munca directe între psiholog ?i angajator. Nu este clar rolul CPR în acest cadru! Se solicita men?inerea prevederilor Legii nr.213/2004, care face o distinc?ie clara între exercitarea profesiei de psiholog în sectorul privat, cu drept de libera practica ?i exercitarea profesiei de psiholog în sectorul public.
12. Propunere legislativa: Art.62. Colegiul psihologilor din România se organizeaza ?i func?ioneaza ca INSTITUTIE de DREPT PUBLIC, apolitica, autonoma ?i independenta, cu patrimoniu ?i buget propriu. Propunere de modificare: înlocuirea cu “Colegiul Psihologilor reprezinta o organiza?ie PROFESIONALA a psihologilor din România, de drept PRIVAT, neguvernamentala, apolitica, de interes public si fara scop patrimonial”.

Retragerea propunerii deoarece: - nu a fost dezbatuta în Conven?ia Na?ionala; - fundamentarea este neprofesionista; - modificarile ar acoperi 80-90% din text; - nu prezinta urgen?a.

Propunere Legislativa: Art.62: Colegiul psihologilor din Romania se organizeaza si functioneaza ca Institutie de drept public, apolitica, autonoma si independenta, cu patrimoniu si buget propriu. Propunere de modificare: Mentinerea articolului 23 din Legea 213/2004: Articolul 23 (1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica. SAU modificarea acestuia astfel: Colegiul Psihologilor reprezinta o organizatie PROFESIONALA a psihologilor din România, de drept public, neguvernamentala, apolitica, de interes public si fara scop patrimonial.

- Propun modificarea art. 26 pct 2, prin punere in relatie cu domeniile descrise la pct 1, dar si prin punerea in acord cu competentele profesionale descrise pentru fiecare specialiate in normele Colegiului Psihologilor. Consider ca formularea propusa la art. 26 pct 2 este neclara, imprecisa, pe alocuri incompleta si poate genera dificultati de interpretare si favorizeaza erori de intelegere a textului legii.
- Propun modificarea art. 38 si art. 39 pct.1 cu privire la formele de exercitare a profesiei: "art 38 - Psihologul cu drept de practica, membru al Colegiului Psihologilor din Romania poate profesa ca psiholog salariat (in baza unui contract de munca incheiat cu o institutie publica sau privata) sau/si prin infiintarea si organizarea unei forme liberale de exercitare a profesiei. Art. 39 (1) Formele liberale de exercitare a profesiei se pot infiinta si organiza de catre psihologii cu drept de practica, membri ai CPR in una din urmatoarele forme: cabinet individual de psihologie, societate civila profesionala, societate profesionala cu raspundere limitata" argument: formele de exercitare a profesiei reprezinta un subiect sensibil pentru comunitatea psihologilor, deci trebuie atent formulate articolele respective; consider ca prin formularea propusa in proiectul de lege nu rezulta clar ca practicarea ca angajat reprezinta o forma de exercitare a profesiei: mai mult, la art 39 (1) sunt enumerate doar formele liberale de exercitare. - eliminarea art. 53. argument: o structura interna de psihologie poate parea avantajoasa pentru unii psihologi angajati in institutii publice, in fapt, aceasta prevedere modifica radical si dezavantajeaza pe psihologii clinicieni angajati in spitalele,mai ales in cele multi-clinice, masura limitand: supraspecializarea profesionala in lucrul cu o anumite tipuri de patologii sau cu o anumita categorie de varsta; contactul direct si zilnic cu pacientii, apartinatorii si restul echipei multidisciplinare, observarea directa a comportamentului pacientului etc. Psihologul angajat in structura evalueaza si intervine limitat, neputand cunoaste specificul fiecarei clinic/specialiatati, doar cand e solicitat de medic. Cel angajat direct pe sectie/clinica face parte zilnic din echipa, are o mai buna colaborare cu restul personalului, este mai usor acceptat de pacient (mai ales daca demersul nu se face la cerere, ci la recomandarea medicului curant), participa mai des ca cercetari si alte activitati stiintifice specifice, e mai motivat sa se supraspecializeze etc. In plus, consider ca art 53 (2) poate fi inteles in sensul interzicerii acordarii de consiliere sau suport psihologic catre apartinatorii pacientilor (familia unui pacient care a suferit un accident, care urmeaza a fi operat, care e diagnosticat cu o boala foarte grava, care urmeaza un proces de recuperare, care urmeaza un tratament oncologic etc), ceea ce este in primul rand inuman si nedrept.
- proiectul de lege nu cuvinte prevederi clare cu privire la modul in care poate fi ales si revocat Presedintele Colegiului Psihologilor din Romania.