B394/2025 Propunere legislativă privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România"
Prima constatare: +--------------------------------------------+ | CES a făcut ce i se cere - a semnat. | +--------------------------------------------+ Nu a făcut însă ceea ce i-ar fi scris pe frunte „consiliu consultativ”: cercetare, critică, ofertă de soluții. E confortabil să fii „favorabil cu observații”: ai făcut economie de idei și ai păstrat aspectul instituțional.
Dacă instituția ar fi fost plătită în funcție de utilitatea avizului, probabil am fi citit altfel acel document.
Din păcate, remunerarea instituțională nu e încă legată de producerea de bine public real - doar de hârtie semnată. ========================================= Observații preliminare asupra Avizului CES pus la dispoziție ========================================= Avizul CES este „FAVORABIL, cu observații” (în ședința din 1.10.2025) și conține câteva observații sumare: - critică limitarea clasificării la 4–5 stele, - solicită un set distinct de criterii și - semnalează necesitatea coordonării cu un alt proiect legislativ. Totodată avizul recomandă elaborarea unor criterii diferențiate.
***************** Bravo, domnilor din CES - ați emis un aviz favorabil care, prin grija dumneavoastră, face exact ce nu i ar fi murit unei instituții consultative: ne lasă cu gândul, dar fără ciorna de raționament. ***************** Realitate juridică: Legea cere avize motivate și consistente, nu enunțuri laudative urmate de „observații” generale. CES trebuia să ofere o argumentare sistematică: analiza cost beneficiu, identificarea riscurilor constituționale, evaluarea compatibilității cu dreptul UE și propuneri precise de remedii. În schimb, avizul conține observații pe două paragrafe și concluzionează favorabil. Consecință: actul consultativ nu îndeplinește standardul minim cerut de rolul instituției.
************** Minunat: CES observă existența unui alt proiect legislativ - și apoi, cu aceeași eficiență administrativă cu care se descarcă un mail, ne spune că «ar trebui» să se coordoneze. Aplaudabil - dacă «ar trebui» ar fi o dispoziție cu putere de lege. ************** Realitate juridică: Obligația CES nu este doar să remarce ci să semnaleze concret riscuri de incoerență și să propună măsuri concrete de armonizare (de ex. amânarea avizului până la unificarea proiectelor, propunerea unui mecanism de coordonare, redactarea unor norme tranzitorii). Avizul se mulțumește cu o recomandare vagă, fără a propune instrumente legislative sau procedurale pentru a evita tocmai acele „incongruențe” pe care le semnalează. Aceasta înseamnă, în termeni practici, că CES și a făcut doar jumătate din tema pentru acasă.
************** Analiză de impact? Desigur, în sensul că avizul consemnează «se limitează…», «lipsa unui set…» - exact acele sintagme academico politice care se consumă bine la conferințe, dar la care le lipsește tocmai substanța: cifre, scenarii, efecte. **************
Realitate juridică: Legea și bunele practici cer ca avizele instituțiilor consultative să evalueze efectele economice și sociale ale propunerii (impact bugetar, efecte concurențiale, efecte asupra IMM). Studiul de impact al proiectului invocă efecte «minime» și «pozitive». CES trebuia să verifice și să confrunte aceste concluzii, nu să le repete parțial. Avizul CES conține observații normative, dar lipsește verificarea critică a ipotezelor din studiul de impact (de ex. justificarea pragului 10.000 m2, evaluarea costurilor pentru reclasificare, impactul asupra turismului durabil și IMM urilor). Rezultat: aviz de fațadă, nu de substanță.
************** Aprobare cu observații - formula preferată când vrei să pari util dar nu vrei să te implici. E ca și cum ai semna o rețetă medicală și ai scrie la final «poate funcționa». ***************
Realitate juridică: CES are datoria să producă opinii care pot fi folosite de legiuitor pentru a corecta și îmbunătăți proiectul. Un aviz lacunar expune Parlamentul și Guvernul la riscul de a promova acte necoordonate sau vulnerabile la critici constituționale/UE. Prin urmare, lipsa propunerilor concrete (amendamente textuale, opțiuni alternative) înseamnă că avizul nu a îndeplinit pe deplin funcția preventivă care i a fost conferită de lege.
********* Solidaritate instituțională: CES a constatat riscul, dar nu s a sinchisit să verifice dacă acel «alt proiect» chiar există pe texte, dacă e în avans, cine e inițiatorul, sau dacă cele două texte se suprapun. Simț practic: «observăm» fără să cercetăm. E o artă a amânării intelectuale. ********** Realitate: O opinie profesională ar fi inclus o anexă comparativă - tabel de coerență, articole potențial conflictuale, recomandare de soluție (de exemplu, trimiterea la unificare într un singur proiect sau stabilirea unei ordini de prioritate). Absența acestei analize lasă impresia că observația e făcută la nivel de tact public, nu la standardul unei instituții de consultare parlamentar guvernamentală.
************ Și, ca o bijuterie de finețe, acolo unde legea cere consultare și dialog tripartit, avizul e frugal: câteva linii și, eventual, o listă de semnături. Interesant exercițiu de dialog: avem formulare, dar nu întrebări; semnături, dar nu negocieri. ************* Realitate juridică: CES este o instituție tripartită (reprezentanți ai angajatorilor, angajaților și societății civile). Obligația procedurală include consultarea părților interesate; un aviz complet ar trebui să consemneze cine a fost consultat, pozițiile principale și modul în care observațiile părților au influențat opinia finală. Avizul din dosar nu reproduce un astfel de proces de consultare detaliat; rezultă o lipsă de trasabilitate democratică.
********************** CONCLUZII REALE *******************
1. CES și a îndeplinit formal obligația (a emis un aviz), dar nu pe deplin substanțial: Avizul arată ca o etichetă bună pe un produs slab ambalat. În loc să fie panoul de semnalizare tehnică și democratică pe care legiuitorul să se poată baza, avizul conține observări generale și lipsește de instrumente remediale concrete (propuneri de amendamente, analiză comparativă, verificare a studiului de impact). 2. Consecința practică: Un aviz „favorabil cu observații” dar vag poate facilita adoptarea unei reglementări netestate, cu riscuri de incoerență, contestare juridică sau efecte economice nedorite - exact ce CES ar trebui să prevină.
Ce ar fi trebuit făcut (scurt și la obiect) 1. Analiză critică a studiului de impact: confruntarea ipotezelor, calcularea scenariilor (cost operatori, impact fiscal, efect asupra IMM). 2. Anexă comparativă cu „alt proiect legislativ”: identificare articole conflictuale și propunere de mecanism de armonizare. 3. Recomandări concrete de amendamente (textuale) - nu doar observații generale. 4. Documentare a consultărilor tripartite: cine a fost consultat, ce poziții au avut actorii, cum au influențat opinia. 5. Propunere de mecanisme de monitorizare post adoptare (evaluare ex post, indicatori).
În schimb CES atacă vehement orice propunere legislativă care provine de la partidele aflate în opoziție. Pentru că pare să fi primit sarcina de serviciu: „te schimbă Prim Ministrul imediat!”. Deci și avizele date vor fi nefavorabile, de respingere.
Amendamentul 1 - Definiție nuanțată a resortului (înlocuiește alin. (1) propus) Propunere de înlocuire a alin. (1) din art. 31^1 cu următorul text: "(1) În înțelesul prezentei ordonanțe, „resort turistic” reprezintă o structură de primire turistică organizată ca ansamblu integrat care îndeplinește cumulativ următoarele caracteristici minim necesare: a) cuprinde cel puțin una dintre următoarele funcțiuni: cazare, alimentație publică, facilități de agrement și relaxare; b) este amplasat pe un perimetru de funcționare delimitat și pus la dispoziția publicului, a cărui suprafață poate fi stabilită prin norme metodologice, fără a impune în mod absolut un prag fix (de exemplu: prevederea unui prag orientativ minim de teren se va face în funcție de tipologia resortului și de anumite criterii obiective); c) poate include, în funcție de tipologie, componente de spa, wellness, facilități sportive, centre pentru evenimente, servicii recreative și spații verzi amenajate; d) se poate constitui atât prin dezvoltare nouă, cât și prin agregare/aranjare funcțională a unor structuri existente, respectând reglementările urbanistice, de mediu și de autorizare."
Motivație: - elimină pragul fix și rigid (10.000 m2) - permite recunoașterea mai multor tipologii de resort (eco, family, MICE etc.), evitând discriminarea și păstrând predictibilitatea.
Amendamentul 2 - Clasificare flexibilă și criterii diferențiate (înlocuiește alin. (2) și (3))
Înlocuire alin. (2) și (3) cu: "(2) Resorturile turistice pot fi clasificate pe un interval de categorii care include, după caz, 3, 4 și 5 stele, conform criteriilor aplicabile structurilor de primire turistice, adaptate prin norme metodologice pentru specificul resorturilor. (3) Autoritatea publică centrală responsabilă în domeniul turismului aprobă norme metodologice distincte pentru tipologiile de resort (de exemplu: resort premium, resort de familie, resort ecoturistic, resort de wellness & medical), care vor stabili criterii minime obligatorii și facilități opționale, metode de evaluare și proceduri de recertificare."
Motivație: - evită excluderea categorică a ofertelor non-premium - permite dezvoltarea turismului durabil și diversificat. - asigură scalabilitate și proporționalitate.
Amendamentul 3 - Evaluare de impact și studiu de mediu prealabil pentru proiectele noi de resort de amploare
Introducerea după art. 31^1 a unui nou alineat: "(4) Pentru proiectele de resort care implică suprafețe și investiții de amploare (stabilite în norme metodologice), autoritățile publice centrale și locale solicită studiul de impact asupra mediului și evaluarea sustenabilității resurselor locale (apă, energie, trafic), precum și consultarea publică a comunităților locale înainte de acordarea certificatului de clasificare."
Motivație: asigură protecție ambientală și acceptabilitate socială.

Amendamentul 4 - Protecții pentru operatorii existenți și procedură tranzitorie
Înlocuire Art. 2 (dispoziții tranzitorii) cu: „Structurile de primire turistică existente pot solicita reclasificarea în ‚resort turistic’ în condițiile legii. Procedura de reclasificare nu poate impune condiții retroactive care să conducă la întreruperea activității în mod nejustificat. Termenul pentru implementarea normelor metodologice nu poate fi mai scurt de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii. În această perioadă, autoritatea de resort va organiza sesiuni de consultare și suport tehnic pentru operatorii interesați.”
Motivație: - prelungește termenul scurt propus (90 zile) pentru a evita decizii pripite - asigură protecție operatorilor existenți (IMM-uri).
Amendamentul 5 - Clauză de proporționalitate și revizuire ex post
Adaugă un nou articol: "Art. XX - Evaluare și revizuire (1) La 36 de luni de la intrarea în vigoare a prevederilor referitoare la resorturi turistice, Guvernul va supune Parlamentului un raport de evaluare privind efectele reglementării asupra pieței, concurenței, mediului și dezvoltării regionale, însoțit de propuneri de modificare, după consultarea părților interesate. (2) Până la prezentarea raportului, autoritatea de resort va colecta date privind numărul de clasificări, timpii de emitere a certificatelor, plângerile/comerțul local și indicatori de mediu."
Motivație: - instituie mecanism democratic de control ex-post - reduce riscul reglementării permanente fără monitorizare.
Amendamentul 6 – Salvare de le neconstituționalitate / interoperabilitate cu dreptul UE
Adăugarea unei prevederi finală: "Prezenta lege se aplică în concordanță cu principiile Constituției României și obligațiile internaționale și europene asumate de România. Orice măsură de aplicare sau norme metodologice vor respecta principiul proporționalității, nediscriminării și libertatea de stabilire și prestație de servicii, astfel încât să nu constituie bariere nejustificate în fața prestatorilor de servicii din alte state membre."
Motivație: reduce riscul unor atacuri constituționale/invocații de neconformitate cu dreptul UE.

În forma propusă, proiectul prezintă beneficii declarate (predictibilitate pentru mari investitori, claritate de marketing), dar conține riscuri semnificative: - barieră de intrare disproporționată și posibil efect de favorizare a unor investitori mari, - risc de incoerență legislativă, - riscuri de mediu și impact asupra turismului durabil.
Amendamentele propuse asigură un echilibru: recunoașterea formală a conceptului de resort, dar cu flexibilitate tipologică, criterii diferențiate, protecții pentru operatorii mici și prevederi de mediu și monitorizare ex post care sunt necesare pentru a respecta Constituția, dreptul Uniunii și principiile de bună reglementare.