“Emisarii lui Ciolacu” - o improvizație neprofesionistă și riscantă pentru România
Ceea ce s-a întâmplat zilele acestea este revoltător. Inacceptabil. Periculos.
Un personaj fără nicio calitate oficială s-a prezentat în Statele Unite ca „emisar al României”. A vorbit în numele țării. În numele nostru. Fără mandat. Fără vreo decizie instituțională. Fără acoperire legală.
Cine este acest om? Nu e diplomat. Nu e parlamentar. Nu e funcționar. Nu e nimic. Pare doar “omul lui Ciolacu”.
Cine e, de fapt, Dragoș Sprînceană? Ce caută el - în numele României! - în birourile unor oficiali americani? Cu ce mandat? Cu ce legitimitate?
Niciuna. Zero!
Nu are funcție în stat. Nu are nicio împuternicire oficială. Nu e diplomat. Nu e ales. Nu e înregistrat nicăieri. Și totuși, s-a prezentat ca „emisar” al României. Nu al unui partid, ci al unei țări.
Din nou… Singura calitate a acestui personaj? E „omul lui Ciolacu”!
Știți care e problema? Că acest “om al lui Ciolacu” s-a dus să saboteze politica externă oficială a României. Să insinueze că vom întoarce spatele Europei și că vom schimba direcția după alegeri. Că parteneriatele noastre strategice sunt negociabile.
Iar Marcel Ciolacu tace. Nu condamnă. Nu rupe legătura. Nu își cere scuze în fața cetățenilor.
Știți ce înseamnă, în termeni legali, ce a făcut „emisarul” lui Ciolacu? Uzurpare de calități oficiale. Infracțiune. Și nu doar în România. Legea americană impune înregistrarea ca agent străin pentru orice cetățean care promovează interesele unui alt stat în fața autorităților americane. Așa cum arată informațiile publice, domnul “emisar” Sprînceană nu figurează ca fiind înregistrat.
Ce a făcut prim-ministrul Ciolacu nu e doar o gafă. E un risc pentru România. Politica externă nu e un joc clandestin de poker, cu prietenii din cartier.
Marcel Ciolacu a dat, în mod iresponsabil, vocea reprezentării țării unui personaj obscur si neprofesionist. Politica externă a unui stat democratic membru al UE nu se face prin figuranți diplomatici fără mandat și fără legitimitate. Și mai ales nu se face pe ascuns.
România nu e o companie privată. Nu e feuda unui partid. Au mai încercat în trecut si alți lideri PSD-isti să-și treacă țara pe persoană fizică și au sfârșit rău. Domnule Ciolacu, începeți să semănați tot mai mult cu fostul dvs șef, Liviu Dragnea!
Ceea ce s-a întâmplat este o tentativă de politică externă paralelă. Un risc major pentru România, într-un context geopolitic în care partenerii noștri au nevoie de claritate, nu de improvizații amatoristice.
Și culmea! Domnul Romașcanu, celălalt emisar al lui Ciolacu, ne spune inofensiv că e doar „diplomație non-tradițională”.
Aceasta este reacția oficială a unui partid care pretinde că guvernează o țară membră NATO?
Ne facem că nu vedem? Că nu știm? Că nu ne privește? Nu poate fi acceptată ignoranța. Ar fi complicitate. Ar fi bătaie de joc.
Premierul are obligația să apere interesul național. Îi transmit clar: dacă nu mai puteți face asta – plecați, cu tot cu emisari. Lăsați în pace țara și viitorul copiilor noștri!