Senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, a luat parte, în calitate de membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), la reuniunea Comisiei de monitorizare a APCE, care a avut loc în zilele de 15 și 16 mai 2025 în Letonia, la Riga.
Reuniunea comisiei a fost precedată de un schimb de vederi cu autoritățile letone în cadrul căruia au luat cuvântul Zanda Kalniņa-Lukaševica, vicepreședinta Saeima (Parlamentul leton) și președinta Comisiei de monitorizare a APCE. Theodoros Rousopoulos, președintele APCE, Irēna Kucina, președinta Curții Constituționale a Letoniei și Lauma PaegĮkalna, viceministra letonă a justiției.
În cadrul acestui dialog, senatorul Corlățean a adresat întrebări reprezentantei Ministerului Justiției din Letonia, respectiv președintelui APCE. Întrebarea adresată părții letone a vizat existența în legislația penală internă a posibilității angajării răspunderii juridice pentru săvârșirea crimei de agresiune. În răspunsul său, reprezentanta Ministerului leton al justiției a arătat că, la nivel național, poate fi angajată răspunderea penală pentru agresiunea unui stat împotriva Letoniei, inclusiv pentru acte de terorism. De asemenea, senatorul român a dorit să afle de la președintele APCE care sunt ultimele elemente de noutate referitoare la Tribunalul special pentru crima de agresiune a Federației Ruse împotriva Ucrainei. În răspunsul său, Theodoros Rousopoulos, președintele Adunării, a menționat că, în cadrul reuniunii recente a miniștrilor de externe din statele membre ale Consiliului Europei (Luxemburg, 14 mai 2025), a fost lansat procesul de înființare a Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, o inițiativă care a fost promovată în mod susținut de APCE. Totodată, președintele APCE a trecut în revistă etapele premergătoare înființării tribunalului special, respectiv: crearea cadrului legal prin mandatarea secretarului general al Consiliului Europei pentru semnarea acordului bilateral între Ucraina și Organizația de la Strasbourg; recrutarea personalului și asigurarea infrastructurii necesare, cu stabilirea sediului acestei instanțe jurisdicționale la Haga; integrarea probelor colectate de Centrul internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune (ICPA), care funcționează sub egida Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie Penală/EUROJUST); colaborare internațională prin semnarea unui acord parțial lărgit.
Schimbul de vederi cu autoritățile letone a fost urmat de un seminar cu tema: reziliența și nivelul de pregătire al societății civile în fața crizelor. Au luat cuvântul, în cadrul acestui seminar, Claire Bazy-Malaurie, președinta Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), precum și reprezentanți ai societății civile din Letonia, Republica Moldova și Ucraina.
La întrebarea adresată de senatorul Corlățean cu privire la statutul actual al limbii române în Republica Moldova, Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) de la Chișinău, a relevat faptul că, o dată cu adoptarea Legii de recunoaștere a limbii române ca limbă de stat în martie 2023, acest element care a generat polarizare la nivelul societății moldovenești nu mai este de actualitate. De asemenea, reprezentantul IPRE a mai arătat că, în pofida acestei noi realități, există în continuare numeroase provocări cu privire la utilizarea limbii române, cu precădere în Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia și în anumite zone rurale unde există preponderent cetățeni vorbitori de limba rusă.
În cadrul reuniunii Comisiei de monitorizare au fost examinate rapoartele de monitorizare privind Georgia, Ungaria, Turcia, Republica Moldova, Serbia, respectiv Bosnia-Herțegovina. În același timp, membrii comisiei au examinat raportul de evaluare periodică a obligațiilor și angajamentelor Suediei față de Consiliul Europei și a fost organizat un schimb de vederi în contextul elaborării avizului comisiei la proiectul de raport al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație pe tema întăririi mecanismelor pentru alertă timpurie și acțiune în prevenirea conflictelor.
Cu ocazia dezbaterii raportului de evaluare periodică a obligațiilor și angajamentelor Suediei față de Consiliul Europei, senatorul Corlățean a ridicat situația familiei Daniel și Bianca Samson, stabilită în Suedia și ale cărei fete, Sara și Tiana, au fost preluate în mod abuziv și separate de părinți de către  Serviciile Sociale suedeze (Socialvörfaltingen). A mai arătat că, în pofida demersurilor întreprinse de autoritățile române pe diverse paliere, inclusiv parlamentar, pentru reîntoarcerea celor doi copii în sânul familiei, situația a rămas nerezolvată. În acest context, a solicitat raportorilor privind evaluarea periodică a obligațiilor Suediei față de Consiliul Europei să intervină cu pârghiile pe care le au la dispoziție pentru apărarea drepturilor acestei familii de români în fața autorităților suedeze, în vederea reunificării familiei menționate. 
Următoarea reuniune a Comisiei de monitorizare a APCE va avea loc în cadrul Sesiunii de vară a Adunării (Strasbourg, 23-27 iunie 2025).