Comisia pentru învățământ, știință și inovare a Senatului României a organizat joi 12, iunie a.c., dezbaterea publică „Liceele economice și provocarea formării competențelor necesare antreprenoriatului și inovării”, cu scopul de a colecta puncte de vedere din partea actorilor educaționali cu privire la noua formă a planurilor-cadru propuse pentru liceele cu profil economic. La dezbaterea inițiată de senatoarea Elena Adelina Dobra, președinta Comisiei și membră a Grupului de lucru pentru validarea planurilor-cadru pentru ciclul liceal s-au făcut auzite perspectivele directorilor de licee economice, ale cadrelor didactice și ale elevilor din aceste licee, cu privire la impactul noilor planuri asupra calității pregătirii elevilor, relevanței față de piața muncii și accesului la învățământul universitar.
„Descentralizarea educației este un obiectiv spre care trebuie să ne îndreptăm, pentru a construi un sistem centrat pe elev și adaptat nevoilor sale reale. Planurile-cadru pentru liceu, așteptate de mult timp, reprezintă un prim pas important în această direcție. În ceea ce privește liceele tehnologice, există numeroase aspecte ce pot fi îmbunătățite. Liceele economice au demonstrat, în timp, că pot oferi performanță și o experiență educațională completă, în care teoria și practica se îmbină armonios, iar competențele antreprenoriale sunt dezvoltate eficient prin firmele de exercițiu. Sunt provocări serioase în fața noastră, iar soluțiile trebuie construite împreună, pentru a asigura o tranziție coerentă și eficientă a liceelor tehnologice către învățământul dual”, a subliniat senatoarea Elena Adelina Dobra.
Pe fondul propunerilor de modificare a planurilor-cadru de învățământ, comunitatea academică și reprezentanții instituțiilor de învățământ economic au analizat impactul acestor schimbări asupra calității educației, relevanței pe piața muncii și a parcursului educațional al elevilor. Participanții au semnalat o serie de îngrijorări legate de propunerile actuale, printre care ipoteza discutabilă că elevii își aleg conștient specializarea economică încă din clasa a IX-a, precum și tentativa de generalizare a învățământului dual în domenii care nu beneficiază de suficient sprijin din partea mediului economic.
De asemenea, s-a atras atenția asupra intenției de a integra liceele economice cu învățământul profesional într-un plan-cadru comun, o abordare care riscă să omită diferențele fundamentale de nivel și de aspirații între elevii celor două forme de învățământ. O astfel de uniformizare ar putea duce la scăderea calității pregătirii de bază și la limitarea accesului absolvenților la studii universitare. La fel cum și lipsa de flexibilitate a noilor planuri-cadru, restricționează autonomia unităților de învățământ în adaptarea curriculumului la specificul local și la cerințele reale ale pieței muncii.
Pentru aceste aspecte, președinta Comisiei i-a invitat pe participanți ca, în același format, să colaboreze și în viitor și să contribuie astfel încât organizarea învățării practice să beneficieze de o finanțare adecvată, să aibă sprijinul potrivit din partea mediului de afaceri și să existe cadrul legal necesar pentru ca stagiile de practică să se desfășoare în cele mai bune condiții. Mai ales că un punct esențial al dezbaterii a vizat reducerea substanțială a numărului de ore pentru disciplinele fundamentale – matematică, limba română și limbile străine – un factor care ar putea accentua problemele deja existente în ceea ce privește alfabetizarea funcțională. Creșterea orelor de practică în absența unei rețele solide de parteneriate cu agenți economici creează dificultăți logistice și metodologice semnificative care trebuie luate în considerare în tranziția la noul model de organizare a liceelor prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.