Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României a organizat în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) și Consiliul Național al Dizabilității din România (CNDR) Conferința Anuală a Drepturilor Omului, desfășurată în Sala „Avram Iancu”, eveniment dedicat Zilei Internaționale a Drepturilor Omului.
În această zi de 10 decembrie, comunitatea internațională reafirmă angajamentul față de libertățile și demnitatea ființei umane. Pentru România, această reflecție are o fundamentare constituțională solidă, nu mai puțin de 57 de articole ale Constituției României consacră drepturi și libertăți fundamentale, oferind arhitectura juridică a unei societăți care își asumă protejarea persoanei ca valoare supremă. Celebrăm o obligație zilnică a apărării omului și a demnității sale, expresie a creației lui Dumnezeu, așa cum este subliniat și în mesajul moral prezentat de senator, gl.(r) prof. dr. Mircia Chelaru, președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități.
În intervențiile susținute pe data de 10 decembrie, participanții la conferință au subliniat că rutina indiferenței este una dintre cele mai subtile amenințări la adresa libertăților. Drepturile nu se pierd dintr-odată, ci treptat, prin neatenție, tăcere sau lipsa reacției civice. Tot astfel, fost remarcat faptul că frica reprezintă obstacolul suprem în exercitarea libertății. Nu poate exista libertate acolo unde frica paralizează judecata și unde omul nu are curajul de a spune „nu” sau să refuze complicitatea la încălcarea drepturilor celorlalți.
În contextul tehnologic actual, conferința a analizat și rolul inteligenței artificiale. Aceasta poate extinde valoarea omului, amplificând capacitatea lui de cunoaștere și de acțiune. Totuși, vorbitorii au atras atenția că nu întotdeauna cel care folosește inteligența artificială o face cu bună-credință iar lipsa unor garanții legale solide poate transforma tehnologia într-un instrument de manipulare, supraveghere și restrângere a autonomiei individuale. Drepturile digitale au fost definite ca drepturi ale omului și necesită același nivel de protecție ca drepturile clasice privind viața, libertatea și integritatea fizică.
Din perspectivă antropologică și juridică, în timpul evenimentul a fost evidențiat că primul drept natural al omului este dreptul la existență, urmat de dreptul la liberul-arbitru, fundamentul capacității omului de a alege. În fiecare zi, ființa umană realizează mii de alegeri, însă, în absența responsabilității morale, multe persoane ajung să își extindă libertatea în detrimentul libertății semenilor. A fost evocată și tradiția filosofică socratică și cea creștină, pentru care adevărata alegere presupune uneori renunțarea în favoarea celuilalt, într-o etică a solidarității.
Participanții au accentuat faptul că drepturile omului reprezintă o necesitate existențială, ele fiind expresia demnității inerente a fiecărei persoane. Neglijarea acestor drepturi generează abuzuri individuale, colective și instituționale și împinge societatea spre o lume paralelă, dominată de virtual, dezinformare și distorsiune a adevărului. A fost subliniat că dreptul la adevăr, precum și libertatea de a lua decizii după o competentă informare prealabilă pot fi identificate a fi provocări majore ale epocii digitale.
În secțiunea dedicată accesibilizării, pornind de la întrebarea esențială formulată de reprezentanții societății civile – „De ce trebuie să avem borduri de 30 cm?” – aceștia au atras atenția asupra dificultăților reale pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități în viața cotidiană: numărul treptelor de la intrarea în locuință, posibilitatea de a intra cu scaunul rulant în lift, traseul necesar pentru a ajunge la medic sau la instituțiile publice. Aceste exemple simple arată că accesibilizarea nu este o favorizare, ci o condiție obligatorie pentru participarea egală în societate.
Conferința a reafirmat responsabilitatea statului de a-i proteja pe cei vulnerabili, de a-i ridica pe cei căzuți și de a-i apăra pe toți de abuzurile puterii. Apărători ai drepturilor omului suntem cu toții, iar armonia socială pornește de la armonia interioară a fiecărei persoane, după cum a fost exprimat în mesajele spirituale evocate în timpul evenimentului.
Comisia pentru drepturile omului mulțumește tuturor participanților pentru contribuția lor și reafirmă angajamentul instituțional de a promova și apăra, prin instrumentele parlamentare și prin dialog permanent cu societatea civilă, demnitatea umană ca fundament al ordinii juridice și al vieții comune.