Cât mai pariem pe viitorul copiilor noștri?
Dacă vrem să înțelegem ce înseamnă „flagelul păcănelelor”, trebuie doar să mergem o oră prin orașele noastre. Eu am făcut-o prin Arad.
Ieși din casă și vezi săli de jocuri la câteva sute de metri una de alta. În unele zone, mai dese decât farmaciile. Vitrine aprinse non-stop. Reclame peste reclame: pe clădiri, online, în telefoanele copiilor noștri.
Județul Arad se află pe locul 17 în clasamentul județelor cu cele mai multe agenții de pariuri, iar Municipiul chiar pe locul 12 în topul orașelor. Raportat la populația orașului, asta înseamnă o sală la aproximativ 3.300 de locuitori.
Am avut în Arad cazul „anticariatului” care masca, de fapt, o sală de jocuri. Avem situația unei agenții deschise la mai puțin de 300 de metri de o școală. Și asta e doar o mică parte din atmosfera în care cresc copiii noștri.
La nivel național, studiile spun că 1 din 4 adolescenți a jucat înainte de 18 ani, iar mulți încep înainte de 14. Într-un oraș ca Aradul cu o asemenea concentrare, riscul crește.
Dependența de jocuri de noroc nu se rezumă doar la bani pierduți. Înseamnă tineri care abandonează școală, familii împinse în datorii și disperare, depresii care duc la gesturi extreme și care nu de puține ori s-au terminat prin sinucideri.
Ca părinte, nu poți ignora faptul că cei mici cresc într-un oraș unde tentația e la fiecare colț. Iar ca legislator nu ai voie să ridici din umeri.
De aceea, USR a inițiat mai multe proiecte de lege pentru protejarea tinerilor și nu numai de jocurile de noroc. Am votat săptămâna aceasta creșterea vârstei minime la 21 de ani pentru accesul la jocuri de noroc și limitarea drastică a reclamelor online. Fără vedete în reclame care îți spun ce distractive sunt păcănelele.
Tot USR a propus mutarea sălilor la minimum 300 de metri de școli, spitale, biserici și locuri de joacă, interzicerea lor la parterul blocurilor și în localitățile mici, eliminarea reclamelor stradale și introducerea unor avertismente clare pe materiale promoționale, după modelul celor de la țigări.
Am propus simplificarea mecanismului de autoexcludere printr-un buton online obligatoriu pe site-ul ONJN, cu sancțiuni dure pentru operatorii care permit persoanelor autoexcluse să continue să joace. Am inițiat limitarea cheltuielilor lunare la maximum 10% din venit.
Unele proiecte sunt încă blocate în Parlament. Fac un apel către toți parlamentarii să le deblocăm și să le adoptăm. Nu putem paria la nesfârșit viitorul copiilor noștri.
Și dincolo de ce se întâmplă în Parlament, la nivel local, administrația are și ea responsabilități. Urbanismul, autorizațiile, controalele, aplicarea strictă a legii. Când ajungi în top ca Aradul la densitatea sălilor de jocuri de noroc, e momentul să te întrebi ce priorități ai ca oraș și ca județ.
Dependența distruge familii în fiecare zi. Iar noi, ca aleși, naționali sau locali, avem datoria să nu fim spectatori.