Comisia pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie din Senatul României, a găzduit marți, 19 aprilie a.c., sub conducerea preşedintelui Silvia-Monica Dinică, o dezbatere privind domeniul inteligenței artificiale din România.
La ședință a participat în calitate de invitat, Dragoș-Cristian Vlad, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Instituția, care are drept scop principal îndeplinirea obiectivelor Guvernului României în sfera transformării digitale a societății românești, coordonează, la rândul său, Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală și Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională.
În debutul discuției, Dragoș-Cristian Vlad a amintit faptul că Autoritatea pentru Digitalizarea României se află la finalul implementării proiectului „Cadrul Strategic Național în domeniul Inteligenței Artificiale”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (2014-2020). Proiectul implementat de ADR are drept scop principal realizarea unui studiu și a unui proiect de act normativ în domeniul inteligenței artificiale. În continuare, președintele ADR a menționat faptul că, în prezent, la nivel național „folosim insular instrumente de inteligență artificială, prea puțin în administrația publică, specific în mediul privat”. De asemenea, acesta a punctat și o serie de avantaje pe care robotizarea le poate aduce în administrație (inclusiv pentru cetățeni), amintind astfel simplificarea proceselor repetitive clasice la ghișeu.
În ceea ce privește calendarul de implementare a măsurilor propuse privind dezvoltarea domeniului inteligenței artificiale, Dragoș-Cristian Vlad a menționat faptul că instituția pe care o conduce:
- este în strânsă colaborare cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru a elabora un proiect de act normativ, la sfârșitul lunii septembrie;
- este în grupul de lucru comun stabilit de Administrația Prezidențială, având rolul de a asigura secretariatul tehnic în vederea implementării tehnologiei avansate de inteligență artificială în administrația publică;
- a prevăzut în Programului Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) 2021-2027 - finanțare pentru o Platformă de Interoperabilitate și utilizarea tehnologiilor avansate de acest tip în administrația publică;
- dorește să aibă elaborată Strategia de Inteligență Artificială în perioada noiembrie - decembrie 2023
Președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie, Silvia-Monica Dinică, a solicitat președintelui ADR detalii privind vulnerabilitățile care apar odată cu dezvoltarea noilor tehnologii în ceea ce privește inteligența artificială.
În continuare, președinte ADR a evidențiat principalele vulnerabilități/riscuri care apar în această situație, făcând referire atât la riscul minim reprezentat de utilizarea excesivă de către roboți sau tehnologii, atunci când se antrenează diverse funcționalități în sistemele informatice, cât și la o serie de riscuri inacceptabile reprezentate de manipularea cognitiv-comportamentală a persoanelor sau grupurilor vulnerabile specifice (cum este cazul jucăriilor activate vocal care încurajează comportamentul periculos la copii). Tot la capitolul riscuri, a amintit evaluarea socială prin clasificarea persoanelor pe baza comportamentului/statutului socio-economic/caracteristicilor personale, dar și sistemele de identificare biometrică, în timp real și de la distanță (ex: recunoașterea facială). De asemenea, ”un risc acceptat, dar considerat ca fiind ridicat este reprezentat de sistemele de inteligență artificială care afectează negativ siguranța sau drepturile fundamentale” a specificat acesta. În încheiere, Dragoș-Cristian Vlad a menționat faptul că „domeniul este de anvergură și trebuie controlat de la început”, iar România trebuie să se alinieze la Legea Uniunii Europene privind IA, aflată în proces de negociere.
În contextul în care este deosebit de important ca România să fie o alternativă viabilă pe harta cercetării mondiale în ceea ce privește domeniul inteligenței artificiale, preşedintele Silvia-Monica Dinică a subliniat, la sfârșitul dezbaterii, disponibilitatea și deschiderea membrilor Comisiei pentru ştiinţă, inovare şi tehnologie din Senatul României privind colaborarea - inclusiv în domeniul legislativ - în cadrul unor ecosisteme de parteneri implicați în procesul de dezvoltare al acestui domeniu, urmând ca acest demers să continue, inclusiv cu alți actori care au, în prezent, o contribuție directă și semnificativă la progresele tehnologiei.