PSD vrea să rămână stăpân pe robinetul de bani și cu portavocea în opoziție
Discutăm zilele acestea despre viitorul guvern. Avem un premier desemnat și deja se vehiculează nume pentru ministere.
Dar dincolo de nume și de oameni, există o întrebare politică la care trebuie să răspundem cu sinceritate: cine va susține cu adevărat reformele începute în ultimul an și cine încearcă să le oprească?
Pentru că nu putem ignora realitatea.
Guvernul Bolojan nu a căzut printr-un accident politic. A fost dat jos prin votul comun al PSD și AUR. Aceeași majoritate care, de atunci, săptămânal, în Parlament, se coalizează pentru a bloca reforme și pentru a proteja vechile rețele de influență.
Dacă PSD și AUR au găsit această majoritate și o folosesc constant, atunci cel mai corect ar fi să își asume și guvernarea. Să își asume deciziile. Să răspundă în fața românilor pentru ceea ce fac.
În schimb, vedem altceva.
PSD încearcă să construiască un sistem în care să controleze puterea fără să își asume responsabilitatea.
Nu vor să fie la Finanțe când trebuie continuate măsurile pentru reducerea deficitului. Nu vor să fie nici la Muncă, pentru că vine Legea Salarizării. În schimb vor ministere cu bani și putere. Vor Transporturi, vor Dezvoltare, vor Agricultură.
Nu vor să fie în prima linie când trebuie luate decizii dificile. Dar vor să rămână aproape de butoanele care împart bani și influență. Vor să decidă unde merg banii, fără să își asume costurile politice.
Este vechea rețetă PSD. Să stea cu mâna pe robinetul de bani și cu portavocea în opoziție.
Din punctul nostru de vedere, cel mai firesc era ca miniștrii care au demonstrat rezultate să continue munca începută. Miniștrii USR au arătat că se pot face reforme reale. Au deschis sisteme închise. Au început să curețe zone pe care ani întregi nimeni nu a avut curajul să le atingă. Tocmai de aceea au devenit ținte.
Dar PSD vrea altceva. Vedem o încercare evidentă de a replica modelul din perioada Guvernului Cioloș. Atunci PSD a preferat să se retragă, să lase pe alții să administreze problemele făcute de ei și să adune ulterior capital politic din nemulțumirile inevitabile.
Doar că România anului 2026 nu mai este România anului 2016.
PSD pare să nu înțeleagă că, de această dată, nu ei vor capitaliza nemulțumirea oamenilor. Există deja forțe extremiste care abia așteaptă să facă asta.
Cu fiecare calcul cinic, cu fiecare încercare de a evita responsabilitatea, PSD nu se întărește pe sine. Legitimizează și alimentează exact forțele radicale care le vor veni de hac la următoarele alegeri.
România are nevoie de un guvern care să își asume deciziile, nu de un sistem în care un partid controlează puterea din umbră și mimează opoziția la televizor.
Iar cei care au dat jos un Cabinet pentru că făcea reforme nu pot pretinde astăzi că sunt garanții continuării reformelor. E absurd!