Domnule Președinte,
Doamnelor și domnilor Senatori!
Suntem consternați și ne exprimăm dezacordul față de noile prevederi păguboase ale Legii învățământului adoptate recent de Rada supremă de la Kiev. În mod special, aceste derapaje se conțin în art.7 al legii care prevede că sistemul de educație din Ucraina se va desfășura doar în limba ucraineană, excluzând din sistem limbile minorităților naționale. Efectele acestui act discriminatoriu îi amenință direct pe cei aproape o jumătate de milion de etnici români, mulți dintre ei fiind înscriși de către autorități, în mod deliberat, moldoveni, pentru a diminua numărul celei mai numeroase minorități (după cea rusă). Fiind cetățeni ai Ucrainei, toți vorbitorii de română sunt puși sub amenințarea de a-și pierdere identitatea națională. Or, limba oricărui popor este primul și cel mai esențial element al identității naționale. Pare a fi oarecum explicabilă străduința instituțiilor ucrainene de a ridica, la un alt nivel, gradul de folosire a limbii națiunii titulare în procesul de comunicare, însă numai nu prin asemenea metode vădit disproporționate și discriminatorii. Înțelegem că azi Ucraina se confruntă cu grave probleme provocate de separatismul pro rus, restricțiile impuse de legea citată țintind anume spre limitarea
expansiunii limbii ruse, indirect vizate, dar îngrădirile nu ar trebui să se răsfrângă și asupra celorlalte minorități naționale care nu
creează probleme majoritarilor. Astăzi lumea există într-o Europă a respectului față de limba, cultura, obiceiurile și datinile reprezentanților națiunilor conlocuitoare. Aceste culturi reprezintă bogăția prin diversitate a statelor naționale. Or, așa cum este elaborată și votată de Rada Supremă de la Kiev, Legea 3419-D nu este decât o tentativă de asimilare forțată a reprezentanților etniilor conlocuitoare. Este cazul să le amintim vecinilor ucraineni că populația românească nu a imigrat niciodată în Ucraina. Românii-moldoveni au locuit de mii de ani acolo, pe vetrele lor, și doar vicisitudinile istoriei i-au făcut să se afle, în prezent, în afara spațiului național firesc limbii lor materne. Teroarea istoriei a funcționat contra voinței lor, iar cei care s-au opus și au încercat să revină acasă din teritoriile ocupate au fost mitraliați de regimul sovietic în modul cel mai barbar. Masacrul miilor de români din 1 aprilie 1941, de la Fântâna Alba, este doar un exemplu din nenumăratul șir de crime de acest fel.
Stimați Senatori!
Se știe că populația română din Ucraina a fost supusă nu o dată, pe parcursul anilor, unor acțiuni dure de ostracizare culturală și de asimilare lingvistică. Cu fiecare an, numărul instituțiilor de învățământ cu predarea în limba română scade. Legea cu pricina adoptată de Rada ucraineană ne pune în fața ultimului act de dezrădăcinare etnică și de stârpire cultural-lingvistică a populației românești din Ucraina. Și acest lucru se întâmplă în timp ce semenii noștri sunt loiali statului ucrainean, iar România manifestă respect și se îngrijește în modul cel mai exemplar de minoritatea ucraineană, de cultura, limba și tradițiile ei. Este timpul, stimați colegi, politicieni și factori de decizie, să batem alarma, să le transmitem confraților noștri români din Ucraina un mesaj puternic de susținere și de încredere că nu sunt abandonați și că le vom apăra drepturile. Trebuie să facem uz de toate instrumentele diplomatice și de comunicare bilaterală româno-ucraineană, dar și de cele comunitare, europene și internaționale de drept, pentru a determina statul ucrainean să adopte în fapt, nu numai în vorbe, normele europene care se referă la respectarea drepturilor minorităților naționale.
În consecință, sugerăm autorităților României să acționeze, astăzi, cu celeritate și consecvență în soluționarea acestei probleme, pentru ca mâine să nu fie prea târziu.
Vă mulțumesc.
Ion Hadârcă, senator ALDE pentru județul Vaslui