60,2 miliarde de motive să negociem cu toată puterea - agricultura românească nu poate fi lăsată pe dinafară
Viitorul buget al Uniunii Europene nu este o discuție tehnică de la Bruxelles. Este o decizie care va creiona cum arată România în următorul deceniu: ce drumuri construim, ce spitale renovăm, ce ferme susținem și ce mâncare punem pe masa copiilor noștri.
Vorbim despre 2 trilioane de euro propuse de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034. Din aceștia, României îi revin 60,2 miliarde de euro - bani esențiali pe care nu ne permitem să îi ratăm și nici să îi primim în condiții care să ne împiedice să îi folosim eficient.
Ca președinte al Comisiei pentru Agricultură din Senat, subliniez cu toată convingerea: agricultura trebuie să fie în centrul acestor negocieri. Politica Agricolă Comună este coloana vertebrală a securității alimentare europene și unul dintre cele mai concrete instrumente prin care fondurile europene ajung direct la fermieri, la producători, la familiile din mediul rural. Și totuși, în propunerea actuală a Comisiei, PAC se numără printre puținele politici care înregistrează reduceri în termeni reali. Acest lucru este inacceptabil.
România are mult de recuperat. Avem fermieri care au nevoie de investiții, producători care luptă cu costuri tot mai mari și o industrie alimentară cu potențial real, insuficient valorificat. Nu putem accepta un buget european care să reducă tocmai instrumentele care ne ajută să recuperăm decalajele față de restul Europei.
De aceea, mă bucur sincer că România nu a lipsit de la această masă a negocierilor. Vreau să îi mulțumesc doamnei ministră Oana Țoiu pentru efortul depus și pentru că a dus România acolo unde trebuia să fie - în fruntea unui grup de 16 state membre, coordonând Prietenii Coeziunii cu o voce fermă și credibilă. Faptul că am transmis o poziție comună în Consiliul Afacerilor Generale nu este un gest diplomatic de rutină. Este dovada că România știe să construiască alianțe și să negocieze pentru interesele ei.
Cerem împreună alocări mai mari pentru politicile tradiționale, condiții de implementare realiste, inclusiv menținerea regulii N+3 care protejează proiectele mari de riscul pierderii finanțării și acces real la fondurile de competitivitate, inclusiv pentru IMM-uri și entități mai puțin experimentate.
Ne vom implica activ, în Senat și prin toate mecanismele disponibile, pentru ca vocea agricultorilor și a producătorilor români să fie auzită la Bruxelles. Europa solidară nu este un slogan. Se construiește acum, la masa negocierilor, cu răbdare și cu curaj.