Senatul a respins, luni, inițiativa legislativă privind definirea în lege și prevenirea epuizării profesionale (burnout), depusă de ministrul Economiei, senatorul USR Irineu Darău, și de senatoarea USR Cynthia Păun. 

Burnout-ul este un fenomen tot mai prezent, care afectează atât angajații, cât și performanța companiilor, dar nu există în legislația românească.

Inițiativa USR stabilește dreptul salariaților de a semnala riscuri sau situații de epuizare profesională, fără teama unor represalii sau sancțiuni disciplinare. În plus, inițiativa prevede obligația angajatorilor de a informa anual salariații cu privire la riscurile și la metodele de prevenire ale epuizării profesionale. Totodată, inițiativa dă angajatorilor posibilitatea să acopere parțial sau integral costurile pentru servicii de sprijin psiho-emoțional profesional, pentru a reduce suprasolicitarea și riscurile psihosociale la locul de muncă.

Luând cuvântul în cadrul dezbaterilor din Senat, Cynthia Păun, vicepreședinta comisiei pentru muncă și solidaritate socială a argumentat că burnout-ul este un fenomen real, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății, care afectează angajații și companiile.

”Dacă fenomenul ar fi deja acoperit de legislația existentă, probabil nu am vedea în fiecare organizație oameni care ajung la epuizare profesională, fără ca nimeni să vorbească despre asta în mod explicit. Acest proiect de lege nici măcar nu propune o reglementare rigidă. Nu introduce sancțiuni excesive, nu creează obligații financiare pentru angajatori, nu transformă burnout-ul într-o boală profesională. Propune doar câteva lucruri simple: informare, evaluarea riscurilor și posibilitatea unor mecanisme de prevenție”, a susținut Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă din Senat.

Potrivit inițiativei, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ar fi trebuit să elaboreze, de asemenea, un ghid național pentru prevenirea epuizării profesionale și să dezvolte instrumente prin care angajatorii să își poată autoevalua riscurile psihosociale din cadrul organizațiilor.

”Este păcat că azi nu pare să avem curajul, în clasa politică și parțial în mediul privat, să recunoaștem un lucru simplu: burnout-ul există! În legislație astăzi nu avem nimic pe această temă. De aceea, chiar sunt convins că este nevoie, fără întârziere, de definire și de prevenție. Orice angajat ajuns în burnout nu înseamnă doar o dramă personală, ci totodată un om incapacitat pe termen lung atât pentru companie, cât și pentru economie și societate. Inițiativa respinsă ar fi asigurat exact definirea și prevenția epuizării profesionale, dând încredere dialogului între angajatori și angajați pentru a implementa soluțiile cele mai potrivite fiecărui context în parte” a declarat Irineu Darău, ministrul economiei, după votul din Plenul Senatului.

În favoarea proiectului au votat 15 senatori, 37 au votat împotrivă și 51 s-au abținut. Senatul este prima cameră sesizată.