La invitația domnului senator Mihai Coteț, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, am participat la Masa rotundă pe tema Scutului european pentru democrație.
Principalele subiecte abordate în cadrul dezbaterilor au vizat capacitatea instituțiilor statului de a face față atacurilor cibernetice, capacitatea democrațiilor europene de  face față ingerințelor străine, lipsa educației digitale ca vulnerabilitate, dar și necesitatea unor strategii de contracarare a dezinformării în mediul online.
Contextul acestei dezbateri a fost determinat de faptul că în data de 1 aprilie a.c., Comisia Europeană a lansat o consultare publică, prin care se solicită contribuții din partea cetățenilor, autorităților publice, organizațiilor societății civile,  cercetătorilor și cadrelor universitare, sectorului privat, statelor membre de a-și împărtăși ideile cu privire la modalitățile prin care poate fi promovată și consolidată și mai mult democrația în Uniunea Europeană, oferind un cadru strategic susținut de inițiative concrete.
Intervenția mea a vizat importanța democrației autentice într-un stat, în special când acolo există instituții puternice și cetățenilor nu li se restrânge libera exprimare. Democrația înseamnă să vorbim despre drepturi și libertăți și apoi despre instituții și digitalizare. Tot acest proces trebuie să fie în interesul oamenilor pentru a le ușura viața, nu pentru a le pune restricții.
În sondajul Uniunii Europene din 2024, pe primul loc la neîncredere se află instituțiile democratice. Încrederea în justiție a scăzut în ultimul timp îngrijorător. După mai bine de 30 de ani de democrație în România, cetățenii au ajuns să simtă că instituțiile statului, media clasică, televiziuni și radio, livrează doar ce vrea să spună clasa politică aflată la putere.
Aici aș vrea să amintesc perioada pandemiei de COVID-19, când populația a fost atunci pusă în fața unei mari dezinformări de chiar instituțiile statului. În calitate de avocat, am lucrat în justiție doar cu probe, nu cu vorbe sau cu statistici. Mass-media a oferit în acea perioadă informații fără o bază științifică în spate, materiale pe care eu astăzi le consider false. Este o legătură foarte mare între neîncrederea cetățeanului, aceste platforme, instituțiile slabe ale statului și manipulare.
În final, această digitalizare nu trebuie niciodată să încalce, să omoare sau să restrângă acele drepturi și libertăți pe care în România le-am câștigat cu greu. Constituția ar trebui să fie prioritară înainte de a pune orice limită în libertatea de exprimare.