Senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu, președintele Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei (APF), membru al Biroului APF, președintele Agenției Universitare a Francofoniei (AUF), a participat, la invitația președinților celor două Camere ale Parlamentului Republicii Franceze - Gérard Larcher (Senat) și Yaël Braun-Pivet (Adunarea Națională), la cea de-a 50-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei (APF), organizată la Paris, în perioada 8-13 iulie a.c..
 
Evenimentul a reunit parlamentari din peste 60 de țări cu statut de membru, membru asociat sau observator, dintre care peste 30 de președinți de parlamente, membri ai Biroului APF, precum și președinți ai secțiunilor naționale ale APF. În calitate de invitați, au fost prezenți înalți oficiali francezi, secretara generală și reprezentanți ai Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) și ai operatorilor săi, personalități din mediul academic, precum și experți internaționali din diverse domenii.
 
La sesiune  a  participat senatorul Sorin - Mihai Cîmpeanu, președintele Secțiunii române a APF, membru al Biroului APF, președintele Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).
 
Programul a inclus, în principal, reuniunile Biroului și comisiilor permanente ale APF, lucrări în plen, precum și o reuniune solemnă a membrilor Biroului cu Secretarul permanent al Academiei Franceze, Amin Maalouf, și cu alți reprezentanți ai Academiei Franceze și ai Institutului Franţei.
 
Pe parcursul lucrărilor, senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu a contribuit activ la dezbaterile din cadrul Biroului, Comisiei pentru educație, comunicare și cultură și Comisiei politice.
 
S-au bucurat de un interes deosebit contribuțiile  la  Corpusul legislativ privind avertizorii de integritate - un compendiu de drept comparat și bune practici în statele francofone; la Raportul privind restituirea bunurilor culturale spoliate în perioada colonizării - prilej cu care a adus în atenție situația României care, deși nu a avut statutul de colonie, se confruntă cu imposibilitatea de a recupera Tezaurul încredințat autorităților Imperiului Rus, în contextul desfășurării Primului Război Mondial; și la dezbaterile privind Învățământul în era digitală unde, prin prisma experienței sale de ministru al educației în perioada pandemiei, a avertizat asupra riscurilor asociate digitalizării în lipsa asigurării condițiilor pentru îndeplinirea  simultană a cinci criterii: conectivitate generalizată; disponibilitatea echipamentelor adecvate; conținut digital; profesori formați și platforme de evaluare online.
 
Tema dezbaterii generale a sesiunii plenare a fost Francofonia, o ancoră într-o lume în criză.
În intervenția sa în Assemblée Nationale, în plenul Adunării Generale a APF, președintele Secțiunii române a adresat felicitări Senatului Franţei pentru marcarea, în 2025, a 150 de ani de la înființarea primului Senat al Republicii, și a plasat expunerea sa privind consolidarea identității francofone sub semnul celebrării, tot în acest an, a 145 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Franța.
 
Referindu-se la acțiunile concrete prin care Francofonia își poate întări profilul de pol de stabilitate în contextul geopolitic actual, senatorul Sorin - Mihai Cîmpeanu a subliniat importanța dinamizării cooperării în domeniile educației și formării profesionale, ca element esențial al strategiilor francofone de diplomație preventivă devenite o prioritate în ultimii ani, capabil să genereze rezultate cu adevărat durabile.
 
În acest context, senatorul român a accentuat necesitatea ca angajamentele politice asumate de șefii de state și de guverne în cadrul Sommet-urilor OIF, să fie dublate de respectarea angajamentelor financiare ale statelor membre.
 
Astfel, orice măsură unilaterală de reducere a contribuției la bugetul Agenției Universitare a Francofoniei - operatorul OIF în domeniul educației, cercetării și cooperării universitare, plasată pe primul loc la nivel mondial cu un număr de 1100 de universități și centre de cercetare membre din 120 de țări; pune sub semnul întrebării însuși viitorul AUF.
 
Concret, în condițiile în care unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul AUF și-a redus anul acesta finanțarea cu 75%, și în absența unor decizii politice urgente de lărgire a bazei de cotizare, peste 200 de campusuri digitale, centre de angajabilitate şi laboratoare multimedia care se bucură de un succes extraordinar, menite să susțină educația tinerilor din întreaga lume, inclusiv a celor din state defavorizate și din zone de conflict, își vor înceta brusc activitatea și, nu în ultimul rând, va fi compromisă operaționalizarea Programului internațional PIMEF  (Erasmus francofon)  lansat chiar la Paris, în cadrul Sommet-ului din 2024, sub egida președinției franceze a OIF. 
 
Totodată, senatorul  Sorin-Mihai Cîmpeanu a încurajat orientarea organizației către proiectele concrete dedicate stimulării participării tinerilor la viața politică și a reafirmat angajamentul ferm al României de a continua să participe cu resurse materiale și umane importante, la implementarea strategiilor Francofoniei instituționale care vizează consolidarea  statutului OIF de actor influent pe scena internațională și regională, capabil să susțină eforturile pentru stabilitate și prosperitate la nivel global.
 
Agenda reuniunilor plenare a inclus, de asemenea, audierea Secretarului general al OIF, Louise Mushikiwabo.
 
Întrebarea scrisă adresată OIF de președintele secțiunii române a avut ca temă Rolul Francofoniei în guvernanța mondială, cu accent pe actualizarea  coordonatelor cooperării OIF cu ONU și agențiile sale specializate, în anticiparea dezbaterii Rezoluției bienale a Adunării Generale a ONU privind cooperarea Organizației Națiunilor Unite și OIF.
 
Lucrările în plen s-au finalizat cu adoptarea a douăsprezece rezoluții pe subiecte de interes major pentru statele membre și la nivel global, care vizează, printre altele: candidatura APF pentru statutul de observator la ONU; mass-media publice și dezinformarea; protecția avertizorilor de integritate; incluziunea școlară a elevilor cu nevoi speciale; restituirea bunurilor culturale spoliate în perioada colonizării; protecția drepturilor femeilor și fetelor în conflictele armate; apartheid-ul de gen; protecția oceanelor în spațiul francofon; situația din Haiti s.a..
 
O atenție deosebită a fost acordată Rezoluției istorice privind situația din Regiunea Marilor Lacuri, prin care APF își exprimă  susținerea pentru Acordul de pace semnat între cele două state la Washington, în iunie 2025; și se angajează să creeze un grup de lucru însărcinat cu menținerea dialogului la nivel parlamentar și cu formularea de recomandări concrete pentru pacea și stabilitatea din regiune.
 
Totodată, APF a aprobat cererile de aderare la APF înaintate de Parlamentul  Republicii Ghana, Adunarea Națională  a Republicii São Tomé și Príncipe și de Parlamentul Landului german Saar (cu statut de secțiuni membre), precum și cererea de aderare la APF a Asociației Parlamentelor Statelor membre ale Comisiei Oceanului Indian (AP-COI) în calitate de observator.
 
În marja participării la sesiune, senatorul Sorin-Mihai Cîmpeanu a avut discuții bilaterale cu președinții celor două Camere ale Parlamentului Franţei, precum și cu membri ai Biroului APF, dintre care Amélia Lakrafi, delegata generală (deputată, Franţa);  Nathalie Roy, președinta Adunării Naționale a Québec-ului; Malick Ndiaye, președintele Adunării Naționale a Senegalului; Rachid Talbi El Alami, președintele Camerei Reprezentanților din Maroc; și Vital Kamerhe, președintele Adunării Naționale a Republicii Democrate Congo (RDC); precum și cu alți președinți de delegații;  în cadrul cărora a abordat teme de interes pentru România, cu accent pe cooperarea bilaterală și pe colaborarea în cadrul Francofoniei instituționale.
 
 
Informații suplimentare :
În prezent, Adunarea Parlamentară a Francofoniei este compusă din 99 de secțiuni membre, asociate sau cu statut de observator, reprezentând  parlamente naționale sau regionale din Africa, America, Asia-Pacific şi Europa și organizații internaționale.
Senatorul  Sorin-Mihai Cîmpeanu, Președintele Delegației Parlamentului României la APF, a fost ales membru al Biroului la sesiunea APF din luna iulie 2024, fiind pentru prima dată în istoria Adunării când o țară din regiunea Europei Centrale și de Est este reprezentată în Biroul APF.