Site-ul Senatului României folosește cookie. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosiri cookie-urilor conform OUG 13/24.04.2012 și REGULAMENTUL (UE) 2016/679. OK

Comunicat de presă

Articiparea Gabrielei Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României, în calitate de vorbitor principal, la conferința „Unitate în diversitate. UE încotro”

Senatoarea Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, a participat vineri, 14 decembrie a.c., în calitate de vorbitor principal, la conferința „Unitate în diversitate. UE încotro”, organizată de Institutul European din România. Domnia sa a avut o intervenție în cadrul primului panel, alături de Daniel Dăianu, academician, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, Bogdan Murgescu, prof. univ. dr., Universitatea din București, Mircea Vasilescu, conf. dr. Facultatea de Litere/Departamentul de Studii Literare, Universitatea București, Andi Cristea, membru al Parlamentului European, și Gabriela Drăgan, directorul general al Institutului European din România, totodată gazda evenimentului.
În intervenția sa, Gabriela Crețu a pledat pentru viitorul comun al Europei, subliniind faptul că „unitate în diversitate“ este acel slogan al Uniunii Europene care evocă ideea, conceptul, drumul pe care trebuie să mergem. „Diversitatea este un concept cultural, un concept social, un concept antropologic, este un concept chiar politic, dacă înțelegem prin asta că vorbim despre pluralism politic și dialogul posibil dintre noi. Este o dovadă chiar discuția de astăzi, pentru că fiecare dintre noi reprezentăm instituții diferite care țin de democrație.”
În schimb, președinta Comisiei pentru afaceri europene a atras atenția asupra faptului că societatea de consum de astăzi, deși ne oferă o enormă cantitate de bunuri și servicii, se supune unei uimitoare unități a modelului economic prin care ele se produc și anume modelul neoliberal. „Din păcate, astăzi, se evită o diagnoză a stării de fapt pentru a se vedea de unde vin problemele. Sunt ele legate la un atac la diversitate care subminează presupusa unitate anterioară? Adeseori, acesta se discută în termeni de opoziție la nivel european cu cel național, pe care unii o duc la extrem între ceea ce noi facem, ce suntem, ceea ce putem decide și ceea ce se decide la nivel european. Există o supoziție implicită că ceea ce facem, suntem și decidem la nivel național e bun, iar ceea ce e rău, într-o măsură pentru unii mai mică, pentru alții mare, vine de la nivel european. Am făcut o diagnoză să vedem acest lucru? Nu. Și o evităm în mod sistematic. Inclusiv Carta Albă lansată de Comisia Europeană cu cele 5 scenarii - și a fost principala critică pe care am adus-o ca Parlament - nu vine cu o astfel de diagnoză. Haideți să vedem care sunt problemele reale. Cu ce le măsurăm? Într-un sistem care se vrea democratic aceste probleme sunt cele pe care le simt și cetățenii. Ca să nu ajungem la situația în care să definim false probleme și să găsim false soluții, să le punem în aplicare și să ne trezim cu o reacție de respingere din partea cetățenilor.”
În aces context, Gabriela Crețu a sugerat că problemele reale vin chiar din domeniul în care UE a făcut cele mai mari progrese și anume în cel economic, cel al pieței interne, pentru că a permis dezvoltarea unui model care a accentuat inegalitățile sociale.
„De ce sunt probleme în Franța, Germania? Înseamnă că nu e vorba despre ceva care a venit din conflictul dintre statele membre, ci mai curând din modelul economic asumat de toate statele membre, care a avut consecințe mai mici sau mai mari, în funcție de cum a fost aplicat – mai bine sau mai prost. Este adevărat, este dificil să facem diagnoză. Pentru că piața unică a permis să avem o economie fără frontiere, dar pe care o măsurăm cu indicatori cu frontiere – PIB. Acesta nu ține seama de faptul că economiile noastre sunt extrem de integrate și că este foarte greu să spunem cine contribuie și cu cât la această economie. Dacă nu știm aceste lucruri suntem vulnerabili, ca tot felul de populiști, de ignoranți să spună: sunt de vină românii pentru că ne-au luat locurile de muncă, iar la noi să se spună – sunt de vină corporațiile care au venit și ne-au distrus economia.”
La finalul intervenției sale, Gabriela Crețu a concluzionat subliniind faptul că nu trebuie să căutăm elemente care ne-au despărțit de-a lungul timpului, ci să avem o privire orientată spre viitor, spre o Uniune orientată spre valori, așa cum a fost dintotdeauna. „Eu cred că valorile trebuie centrate pe cetățeni, dacă Uniunea Europeană vrea să fie puternică. E important să discutăm despre pilonul social, dar dincolo de asta este mult mai important pilonul politic pentru că UE nu e nici pe departe o chestiune tehnică pe care am rezolvat-o acum 11 ani. E o chestiune politică, de comunicare permanentă între noi, fie și în contradictoriu. Doar comunicarea ne permite să ne lămurim cine suntem, ce vrem, nu numai pentru celălalt, inclusiv pentru noi înșine, pentru a ne defini interesul.”
La sfârșitul evenimentului au fost acordate premiile de Excelență IER pentru promovarea spiritului și valorilor europene în 2018. Ediția a IX-a a Premiilor de Excelență IER este dedicată tinerilor, asociațiilor de tineri, școli și licee/colegii care au implementat proiecte prin care au făcut cunoscute și au promovat spiritul și valorile europene în rândul comunităților din care provin sau la nivel regional și național.

Go to top