În perioada 13–17 noiembrie 2025, o delegație a Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, condusă de doamna senator Cristina Dumitrescu, președintele Comisiei, și alcătuită din senatorul Ștefan Geamănu, senatorul Gheorghe Ștefanache și consilierul Eugen Popescu, a întreprins o vizită de lucru în Albania.
 
În cadrul vizitei, delegația a avut întâlniri cu membrii relevanți ai Fundației „Nicolae Iorga” din Saranda (Pano Bakalli, Franc Bakalli), cu reprezentanți ai aromânilor din Sqepur (Arben Tahanasi) și Girokastru (Gjirokastër), cu reprezentanți ai Asociației culturale „Aromânii din Albania”, filiala Corcea (Korçë) (Mirela Veriga, Vilma Koça) și filiala Elbasan (scriitorul Andon Kristo), cu preotul bisericii aromâne din Corcea (părintele Andrea Zhurka), iar la Moscopole cu preotul bisericii „Sfântul Nicolae” (părintele Toma), precum și cu autorități locale (Oltion Çaçi, primarul din Saranda), cadre didactice de limbă română/dialect aromân, reprezentanți ai presei de limbă română și cu ambasadorul României în Albania, Octavian Șerban.
Delegația senatorilor români a depus coroane de flori la bustului istoricului Nicolae Iorga din Saranda, fiind prezent și primarul Sarandei și la bustul preotului Haralambie Balamace din Corcea, în prezența comunității aromâne din localitate.
 
În cadrul discuțiilor avute la sediul Ambasadei României la Tirana, ambasadorul Octavian Șerban a dat asigurări că în câteva zile va fi recuperată “Casa Iorga” de la Saranda, propietate a statului român. Până la redactarea prezentului Raport, această asigurare nu s-a concretizat.
 
În discuțiile avute la Saranda, la Corcea și Elbasan, membrii comunității aromâne/românești au reclamat următoarele:
 
-           Lipsa burselor identitare acordate de statul român pentru elevii și cadrele didactice care învață sau predau dialectul aromân/limba română. Fără aceste burse identitare – ca formă minimă de sprijin – învățământul în dialectul aromân riscă să rămână fără elevi și să dispară, iar cadrele didactice să își piardă interesul pentru activitatea de predare;
 
-           Necesitatea înființării de grădinițe, clase și școli în care să se predea dialectul aromân și limba română literară. Se solicită susținerea financiară din partea Guvernului României pentru aceste investiții, precum și demersuri de negociere cu autoritățile albaneze competente, în vederea introducerii predării dialectului aromân și a limbii române literare în școlile publice din zonele locuite de aromâni;
 
-           Acordarea cetățeniei române tuturor aromânilor din Albania care o solicită. Reprezentanții comunității aromâne au semnalat existența unor probleme serioase legate de motivele invocate de autoritățile române în respingerea cererilor de acordare a cetățeniei române;
 
-           Refuzul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de a acorda burse identitare elevilor școlilor aromâne din Selenița și Sqepur. Ca urmare a acestui fapt, aceste școli se află în pericol de a fi desființate;
 
-           Susținerea financiară din partea Guvernului României pentru Asociația culturală „Aromânii din Albania”, filiala Corcea, în vederea reconstrucției clădirii în care a funcționat școala „Papa Lambru Balamaci” și unde, după anii 1990, a fost înființat paraclisul bisericii aromâne „Sf. Sotir” (Schimbarea la Față). Clădirea se află în proprietatea asociației;
 
-           Finanțarea mass-mediei în dialectul aromân, atât prin înființarea unor posturi de radio și televiziune în dialect, cât și prin susținerea emisiunilor în dialect difuzate de diverse posturi locale sau naționale din Albania;
 
-           Susținerea financiară din partea Guvernului României pentru construirea de biserici ortodoxe în localitățile cu comunități aromâne relevante, în care slujbele să fie oficiate în dialectul aromân;
 
-           A fost semnalată intervenția agresivă a statului grec, care racolează membri ai comunității aromâne cu scopul de a-i determina să se declare greci/vlaho-eleni. În acest sens, Grecia acordă în regim de urgență cetățenie greacă, drept de muncă în Grecia și pensii de aproximativ 350 de euro;
 
-           Unii din reprezentanții aromânilor din Albania au reclamat lipsa de cooperare a ambasadorului României la Tirana.
 
Vizita delegației a fost reflectată de televiziunea de stat din Albania și de radioul din Corcea.
 
Minoritatea aromână/română din Republica Albania este estimată, potrivit reprezentanților comunității, la 300.000–400.000 de persoane. Chiar dacă o parte dintre membrii comunității au pierdut uzul dialectului aromân, aceștia se consideră români/aromâni sau, în graiul fărșerot al dialectului aromân, „rămâni” / „rrămâni”.
 
Minoritatea aromână/română a fost estimată în anul 2002, de Centrul de Studii Geografice al Academiei de Științe a Albaniei și de Serviciul German de Schimb Academic, la 139.065 de persoane. Cu toate acestea, recensămintele oficiale au consemnat doar 8.266 de persoane (2011) și 2.459 de persoane (2023), cifre contestate atât de Comisia Europeană, cât și de Comunitatea aromână/română.
 
Legislație pertinentă:
 
Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni
(1) Prezenta lege reglementează:
a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română - persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni;
 
Legea Albaniei nr. 96/2017 privind protecția minorităților naționale în Republica Albania
Articolul 3 Definiții
1. Minoritatea națională este un grup de cetățeni albanezi care locuiesc pe teritoriul Republicii Albania, au o relație timpurie și durabilă cu statul albanez, prezintă caracteristici distinctive cultural, etnic, lingvistic, religios sau tradițional și sunt dispuși să-și exprime, să păstreze și să dezvolte împreună identitatea lor culturală, etnică, lingvistică, religioasă sau tradițională.
2. În sensul prezentei legi, minoritățile naționale din Republica Albania sunt minoritățile greacă, macedoneană, aromână, romă, egipteană, muntenegreană, bosniacă, sârbă și bulgară.