Parlamentul României a găzduit în data de 24 iunie a.c. reuniunea privind Strategia europeană pentru reziliența apei, în prezența Comisarului european pentru mediu, apă și economie circulară, Jessika Roswall, a reprezentanților Comisiei Europene în România și a demnitarilor români din Senat și Camera Deputaților.
 
Din partea Senatului au participat: Mihai Coteț, președintele Comisiei pentru afaceri europene, Andrei-Emil Dîrlău, secretar al Comisiei pentru afaceri europene, Elena-Adelina Dobra, președintele Comisiei pentru învățământ, știință și inovare, Dorin-Silviu Petrea, membru al Comisiei pentru afaceri europene, Glad-Aurel Varga, președintele Comisiei pentru mediu, Costache Chertif, membru al Comisiei pentru mediu, Teofil Parasca, membru al Comisiei pentru mediu, Aurel Oprinoiu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, Cristian Bem, membru al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, Călin - Petru Marian, membru al Comisiei pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic și Ștefan Pălărie, liderul grupului parlamentar al Partidului "Uniunea Salvați România”.

Discuțiile din cadrul dezbaterii au evidențiat angajamentul ferm al României pentru alinierea la obiectivele Uniunii Europene în domeniul mediului, cu accent pe gestionarea durabilă a resurselor de apă, promovarea economiei circulare și protejarea biodiversității.

În cadrul evenimentului, demnitarii români și-au exprimat sprijinul pentru Strategia Uniunii Europene privind reziliența apei, subliniind necesitatea unor măsuri concrete pentru combaterea secetei și a inundațiilor, îmbunătățirea infrastructurii de apă, restaurarea râurilor și protejarea surselor de apă potabilă.

S-a evidențiat că România se confruntă cu provocări semnificative, precum inundațiile frecvente, care au generat pagube de peste 3 miliarde de euro în ultimele trei decenii, și penuria de apă în peste 200 de localități rurale din sud-estul țării.
Printre soluțiile propuse se numără dezvoltarea orașelor „burete”, restaurarea cursurilor de apă și extinderea cooperării transfrontaliere în regiunea Mării Negre.
Totodată, demnitarii au reafirmat angajamentul României, ca partener de încredere al Uniunii Europene și al Comisiei Europene, pentru construirea unui viitor sustenabil și rezilient, prin implementarea de soluții inovatoare în fața provocărilor climatice și de mediu.

Inițiative precum proiectul M100 și demersurile de renaturare a râurilor reflectă eforturile constante ale țării pentru protejarea naturii și asigurarea bunăstării cetățenilor.

România sprijină, de asemenea, tranziția verde prin aderarea la „Acordul pentru o industrie curată” și susținerea viitoarei propuneri legislative privind economia circulară, care urmează să fie adoptată până la finalul anului 2026. Aceste măsuri vizează reducerea dependenței de materii prime, promovarea reciclării și consolidarea competitivității și rezilienței industriei europene.

În paralel, s-a accentuat importanța dezvoltării bioeconomiei și a agriculturii durabile, prin sprijinirea unei noi strategii europene ce urmează să fie lansată până la sfârșitul anului 2025. Aceasta va încuraja investițiile în materiale bio și gestionarea sustenabilă a deșeurilor agricole. România subliniază nevoia de a sprijini fermierii în adoptarea unor practici ecologice, care să asigure securitatea alimentară și un venit decent.

În intervenția sa, Comisarul European a evidențiat importanța cooperării transfrontaliere, a tranziției către economia circulară și bioeconomie, precum și implicarea activă a sectorului privat. A atras atenția asupra impactului tot mai acut al schimbărilor climatice asupra resurselor de apă la nivel european, subliniind că „nicio regiune din Europa nu este scutită”.

În cadrul discuțiilor au fost abordate și teme precum combaterea poluării cu substanțe chimice persistente (PFAS), necesitatea simplificării reglementărilor UE pentru IMM-uri, utilizarea eficientă a apei în agricultură, protejarea biodiversității și gestionarea echilibrată a populațiilor de urs brun și lup.